Familia Andrieş este originară din Bistriţa-Năsăud şi s-au stabilit la Mănăştur, în judeţulArad, când Ioan avea 14 ani. Acum are 63 de primăveri şi aproape toată viaţa şi-a petrecut-o la oi.
E MAI GREU ACUM, CA ATUNCI!
Baciul Ioan îşi aminteşte cu oarecare nostalgie de vremurile în care oierii ţineau animale cu drag şi multă muncă, nu cu subvenţii, ca acum. E drept că erau timpuri în care tot ce dădea oaia avea preţ! „Acuma toată lumea o făcut de oi că se dă subvenţie. Atunci ai ţinut turma de oi, câte ai avut, dar se vindeau toate produsele de la oaie: lâna avea preţ, mielul avea preţ, pielea, codina aveau preţ, brânza la fel. Dădeai la ciric (n.r. – pachet de piei, sfert dintr-un miel), nu ca acum, şi scoteai oile din iarnă cu banii de pe brânză sau de pe lână”, spune Ioan Andrieş.
CUMPĂRĂ TOATE FURAJELE!
Costurile cu furajarea sunt din ce în ce mai mari. Pământul s-o dus, l-a luat cine a putut şi a pus stăpânire pe el. „Avem doi ingineri în zonă care ne lasă cu oile pe teren, în urma recoltei. Avem doar 11 hectare de păşune concesionate de la Primărie. În rest, cumpărăm toate furajele, iar anul ăsta s-o scumpit cucuruzul, grâul, orzul…”, afirmă cu mâhnire baciul Andrieş.
Ferma numără 500 de Ţurcane bucălăi şi toate investiţiile în utilaje şi modernizarea adăpostului s-au făcut cu banii de pe oi, fără nici un credit. Cea mai recentă achiziţie sunt un tractor şi o balotieră nou nouţe.
SOCOTEALĂ DUPĂ SCUMPIRI
Oierul de la Mănăştur spune că preţul mielului de Paşte ar trebui să fie cel puţin 30 de lei kilogramul, la carcasă, ca să fie rentabil cât de cât. Iar kilogramul de brânză fără 30 de lei n-ar mai merge, faţă de 25, cât a fost anul trecut.
Tot laptele muls este procesat în brânzăria proprie amenajată acasă iar brânza se vinde pe piaţa locală.
MIEII NU SE VÂND DE PAŞTE
Ferma Andrieş nu va avea miei pentru Paşte şi nici nu îi interesează foarte mult vânzările în această perioadă. Preferă să înceapă montele mai târziu şi să vândă mieii angro mai încolo, înspre toamnă, când e preţul mai bun.
Mieii au greutatea medie de 15 kg la înţărcare, în luna mai.
Când se dădea subvenţie la lână, mulţi ciobani au declarat foarte multă lână. La o oaie cu 3-4 kile s-o ajuns să aibă 34 de kile de lână, când cea mai bună oaie are 4 kilograme! Aşa că s-a tăiat subvenţia de tot. Ne furăm singuri căciula!
IONUŢ ANDRIEŞ
Oier Mănăştur, jud. Arad
FIE CE-O FI, LA OI NU RENUNŢĂ
„De renunţat, eu nu renunţ. Şi pe turnul bisericii le pasc, dacă n-am unde. Dar am un mesaj către cei care decid legile în zootehnie: faceţi ceva ca să nu mai aruncăm lâna. Uitaţi cum stă, făcută dig la gard. Ne-au dat acum câţiva ani subvenţie, 1 leu la kilogram, n-am scos nici tunsul. Pieile le aruncăm, nu mai face nimeni un cojoc, un pieptar… Înainte stăteau lângă tine şi aşteptau să tunzi oile ca să le dai lâna”, spune Ioan Andrieş.
Are doi feciori, amândoi implicaţi în treburile fermei şi o fată, căreia nu i-o plăcut la oi.
CÂT E PASIUNE ŞI CÂT AFACERE?
„Suntem ciobani din tată-n fiu, la oi m-am născut, vorba `ceea, la oi am învăţat să cânt. Nu ne lăsăm, cât putem îi dăm înainte”, spune Ionuţ Andrieş, fiul cel mic al baciului din Mănăştur.
Se mai câştigă din oierit în ziua de azi? „Foarte puţin, nici cât băgăm, doar să ne câştigăm existenţa. Mieii nu-s plătiţi, subvenţia nu intră la timp. Ar trebui noi, cei mici şi mijlocii să ne unim, să facem o cooperativă sau măcar o asociaţie care să ne reprezinte cu adevărat. Nu ne cerem drepturile cât ar trebui!”, este de părere tânărul oier.
Oieritul, haină grea! Şi nu ne referim la cojocul din lână, care nu mai are preţul de altădată, ci la provocările cărora trebuie să le facă faţă acum crescătorii de ovine, de la costurile de producţie din ce în ce mai mari până la valorificarea pe o piaţă din ce în ce mai instabilă.
CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR
Ştiaţi că laptele de măgăriţă este cel mai apropiat, ca şi compoziţie, de laptele matern? Tocmai de aceea este cel mai bun remediu natural pentru sistemul imunitar şi tratarea afecţiunilor pulmonare, atât la copii, cât şi la adulţi. Din păcate, Statul român nu acordă nici o formă de sprijin pentru creşterea acestei specii! Citiţi în ediţia 15-31 martie a revistei Ferma un reportaj despre creşterea asinilor în ferma lui Ionuţ Andrieş.
Rogobete, primul miel născut în ferma de la Mănăştur
un articol de
NICOLETA DRAGOMIR
