Ferma Pădureni deține un efectiv total de 120 bovine din rasa Bălțată Românească, din care 65 vaci de lapte (51 în lactație) și restul tineret femel. Societatea (constituită în baza Legii 36/1991) lucrează în arendă peste 700 ha de teren.
Până la modernizarea grajdului și achiziția robotului de muls, iarna, vacile erau întreținute în stabulație legată, iar mulsul se făcea la bidon cu aparate mobile, pe linia grajdului. În urmă cu un an, cele 30-35 vaci aflate în lactație produceau 500-600 litri de lapte/zi. Acum „ferma este în creștere; am luat decizia de a nu lichida. Vom vedea dacă decizia a fost bună sau greșită. Și atunci am făcut și această investiție, destul de mare pentru noi”, ne-a declarat inginerul zootehnist Zoltan Szabo (foto), președintele societății.

Calculul eficienței economice
Optimizarea mulsului și apoi a tehnologiei de întreținere și exploatare a venit ca o necesitate.
„Am oscilat între o sală de muls și robotul de muls. Dacă făceam o sală de muls, nu rezolvam o problemă fundamentală, și anume foarte greu găsim oameni competenți, mai ales că în zona noastră este industrie și, chiar dacă plătim bine, oamenii aleg fabrica”, a motivat Zoltan Szabo alegerea făcută. Apoi a fost necesară modificarea unui grajd pentru a trece pe stabulație liberă cu cușete individuale.
Robotul de muls Lely Astronaut A4 poate să deservească până la 70 de vaci/zi, având o capacitate maximă de peste 2000 litri/zi. „Dorim să creștem efectivul cel puțin până la capacitatea robotului. Acum avem o producție medie de 21-22 l/vacă/zi. Sper că în timp relativ scurt vom crește și producția medie/vacă și să ajungem la 1500 litri/zi și pe viitor să depășim 2000 l/zi, pentru a rentabiliza investiția. Avem contract cu un procesator local, prețurile sunt cele ale pieței, destul de mici față de prețul de cost”, a mai spus Zoltan Szabo.
Odată cu instalarea robotului, a crescut și producția medie de lapte. „Calculul financiar a fost relativ simplu: pentru achiziția robotului de muls am făcut credit pe 7 ani și am o rată lunară de 8000 lei. Cu acești bani aș fi plătit trei mulgători, cum am făcut până acum. Acesta a fost un salt în viața fermei noastre. Acum, la muls omul nu participă direct. Oamenii lucrează doar la furajare, supraveghere. Încă nu avem toate lucrările mecanizate, așa cum ne-am dori”, a argumentat Zoltan Szabo.

Trecerea la sistemul de stabulație în cușetă
Este mai greu de făcut o estimare a creșterii producției de lapte, pentru că odată cu instalarea robotului de muls, a fost modificat și sistemul de stabulație. Acum vacile cu cea mai mare producție intră la muls de cel puțin trei ori pe zi. În sistemul vechi ele ar fi fost mulse doar de două ori/zi. Cu sala de muls ar fi trebuit organizate grupe de producție, pentru ca cele cu o producție mai mare să fie mulse de 3 ori/zi.
După trecerea de la stabulația liberă (vara) și legată (iarna) la cea în cușetă, unele animale nu s-au obișnuit să utilizeze cușeta individuală de odihnă sau se așază „parțial” în cușetă, cu trenul posterior pe aleea de circulație, blocând plugul raclor și curățarea aleii. Bălțata Românească este și o rasă mai „încăpățânată”, e mai greu de schimbat comportamentul ei, mai ales animalele cu o anumită vârstă. Cele tinere s-au obișnuit mult mai repede cu cușetele și cu robotul. „Am avut o vacă care a fost la muls cu robotul mai puțin de 10 zile și apoi a intrat în repaus de gestație. După două luni de pauză, imediat după fătare a intrat singură la muls la robot”, a explicat proprietarul fermei.
Intervine întrebarea dacă va schimba, cu timpul, efectivul de Bălțată românească cu vaci Holstein. Și aici lucrurile par simple: „mă interesează să cresc producția totală de lapte și producția pe individ. Într-un articol publicat în revista Ferma, dl prof. Vintilă întreba: «Creștem vaci sau producem lapte?» Noi vrem să producem lapte”, a concluzionat Szabo.

Acces nelimitat la muls, 24 din 24 de ore
Robotul Lely a fost instalat de către AfiBanat, o companie cu tradiție în domeniul instalațiilor de muls. Sergiu Irimescu, administratorul companiei, a subliniat că aceste moderne sisteme de muls se pretează pentru fermele mici și medii, cu un efectiv de minim 65-70 vaci, atât cât este capacitatea unui singur robot. „Principalul avantaj al roboților de muls este acela că fermierul nu mai este legat de muls. Prezența fermierului/mulgătorului nu mai este necesară zilnic, de două-trei ori. Robotul este activ și lucrează 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână. Vacile pot fi mulse de până la 5 ori/zi, cu o medie de 2,5-2,7 mulsori/vacă”, ne-a explicat Irimescu. În ferma Pădureni, cu robotul de muls se fac acum în medie 2,6 musori/vacă/zi.
Important este și sistemul de trafic liber al animalelor prin robot. Practic, vacile au acces liber la robot, decizia de a le mulge o ia programul instalației. Vacile dominante nu pot bloca robotul, chiar și animalele aflate în partea de jos a ierarhiei au acces nelimitat la muls. Furajare suplimentară se poate realiza individual, controlat.
Analiza laptelui se poate face pe fiecare vacă în parte, monitorizând conținutul de proteină și de grăsime. Programul de management al fermei este integrat și permite gestiunea curbei de lactație pentru fiecare vacă în parte. Există posibilitatea de a măsura și înregistra și numărul de celule somatice. Sistemul de dezinfecție cu abur al manșoanelor de muls împiedică transmiterea eventualelor boli sau germeni de la o vacă la alta.
Un alt avantaj al robotului de muls este acela că nu necesită o construcție separată de grajd. Robotul chiar trebuie instalat în grajd. Apoi costurile de întreținere sunt comparabile cu cele ale unei săli de muls și trebuie efectuate periodic operațiile de mentenanță. Diferențele de cost dintre un robot de muls și o sală de muls sunt foarte mici, mai ales că pentru sala de muls este nevoie de o construcție specială.
Orice problemă tehnică este semnalată fermierului printr-un mesaj transmis prin sms pe telefonul mobil. Prin contract, AfiBanat se angajează să rezolve orice defecțiune în maxim trei ore. Cele mai comune probleme ce pot să apară sunt legate de software, dar ele pot fi soluționate prin telefon sau internet.

LELY – LIDER MONDIAL ÎN PRODUCȚIA DE ROBOȚI DE MULS
Andrzej Adryan, sales manager al firmei Lely, apreciază că „robotul de muls se pretează pentru fermele care au o producție de peste zece mii de litri/vacă/an. Sigur se adresează fermelor profesionale și cu producție bună, chiar mai mici, dar care își doresc să facă performanță”. Dovadă este faptul că acum în Olanda 70% din instalațiile de muls noi sau modernizate sunt roboți. Lely a vândut de la începerea producției peste 22 de mii de roboți de muls. La fabrica din Olanda se produc anual peste 3000 de unități.
Alte state, cu o zootehnie asemănătoare cu a noastră, au deja un număr considerabil de roboți de muls instalați. Astfel, în Republica Cehă, Lely a vândut peste 165 de roboți, iar în Polonia – peste 270 roboți.
Compania olandeză Lely, lider mondial în producția de roboți de muls, este unul dintre pionierii în domeniu, primul robot de muls Lely fiind produs în anul 1992.

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016