Zootehnia fără operatori umani părea ceva de neimaginat în urmă cu câţiva ani, dar apariţia roboţilor de muls şi a altor echipamente autonome a dus la optimizarea producţiei din fermele de creştere a animalelor, cu sprijin limitat din partea personalului, mai mult sau mai puţin calificat.

Astăzi, în ferma lui Iosif Colţea din localitatea Iarăş, comuna Hăghig (judeţul Covasna), o singură persoană gestionează operaţiunile din adăpost.

Dacă ar fi să-l descriu pe Iosif în doar câteva cuvinte, aş spune că e acel tânăr ambiţios şi destupat la minte care s-a zbătut cu orice preţ să schimbe mentalitatea părinţilor săi doar pentru a putea continua afacerea familiei, salvând-o practic de la un previzibil colaps. Nu i-a fost uşor, chiar se gândea la un moment dat să renunţe. Dar în final a reuşit. Şi nu de unul singur, ci împreună cu soţia sa, Bianca. Ea l-a susţinut din prima clipă în acest demers. Poate fi povestea oricărui tânăr fermier român ce luptă zi de zi cu sistemul învechit şi lipsit de viziune care împiedică progresul.

Tranziţia de la oaie la vacă

Fermier din tată-n fiu, la a treia generaţie, tânărul de 35 de ani face agricultură de când se ştie. Practic, de pe vremea când se afla încă în pântecele mamei sale, cum afirmă el, mai în glumă, mai în serios. De mic copil s-a ocupat de oierit, iar în urmă cu 13 ani s-a apucat de creşterea vacilor de lapte, după ce a preluat această iniţiativă de la tatăl său, care avea deja 80 de Bălţate. „Cu tata nu mi-a fost deloc uşor pentru că avea ideile lui, multe dintre ele depăşite. Ba să nu luăm bani din bancă, ba să ţinem vaca legată. Norocul nostru a fost că din banii de nuntă am rămas cu 25.000 de euro pe care i-am investit în construirea unui grajd nou, în sistem de stabulaţie liberă. Şi aşa am început practic să ne dezvoltăm”, ne-a mărturisit Iosif. Astăzi, deţine un efectiv de 110 exemplare la muls şi încă o sută de juninci şi tineret.

Mulsul robotizat i-a schimbat viaţa

Din 2019, a trecut la mulsul robotizat. A optat pentru Astronaut A5 de la Lely pentru că, susţine el, se pliază mai bine pe nevoile fermei sale. „Până acum şase ani noi mulgeam 80 de vaci la mână. Vă daţi seama ce efort era. (…) Fusesem la un moment dat într-o vizită în Elveţia cu cei de la Biagen, de la care noi achiziţionăm materialul genetic, şi am văzut acolo ferme în care vacile erau foarte îngrijite. Fără şchioape sau animale cu ugerele inflamate. Culmea a fost că exact în weekendul acela în care eram eu plecat din ţară, s-a nimerit să-mi plece toţi oamenii din fermă. Atunci am înţeles pentru prima oară că e nevoie să fac ceva pentru a nu mai depinde de alţii. Chiar dacă nu dispuneam de suma de bani necesară, am luat credit din bancă pentru achiziţia primului robot de muls”, îşi aminteşte tânărul fermier.

Al doilea robot de muls

Doi ani mai târziu, în 2021, a mai cumpărat un robot, pentru animalele care intră în producţie şi trebuie învăţate cu mulsul robotizat. Pentru că în momentul în care vrei să bagi o primipară la robot, vei da peste cap programul tuturor vacilor care deja s-au învăţat cu robotul. Iar asta va duce inevitabil la scăderea producţiei. „Aşa am constatat că al doilea robot şi-ar putea amortiza costurile numai prin evitarea pierderilor pe care le-ar fi suportat primul robot”, şi-a justificat acesta alegerea.

Stresul vacilor și producția de lapte

Producţia medie zilnică a coborât acum la 26 de litri, după o perioadă în care a fost şi peste 34 de litri. Motivul îl reprezintă lucrările de extindere a grajdului, care au stresat animalele. „Noi am făcut anul acesta nişte investiţii în adăpost printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de un milion de euro. Printre altele, am amenajat cuşete cu saltele din burete gros înfoliat cu nailon peste care am pus o prelată şi am montat covoare de cauciuc pe aleile de acces. Dar am creat un mare disconfort animalelor pentru că le-am tot mutat dintr-un loc în altul, plus zgomotele din grajd şi toate astea au dus la scăderea producţiei de lapte”, ne-a explicat Iosif Colţea.

„Mie mi-a plăcut inovaţia dintotdeauna, dar roboţii la noi în fermă au devenit o necesitate pe fondul lipsei acute de personal” – IOSIF COLŢEA, Crescător de vaci cu lapte în judeţul Covasna

Sursă sigură pentru un venit în plus

Cea mai productivă vacă din ferma sa dă 60 de litri de lapte pe zi. Nu aspiră însă la producţii de nivelul acesta, pentru că animalele s-ar epuiza foarte repede. „Din punct de vedere al costurilor, al longevităţii animalelor şi al sănătăţii generale, ideal ar fi să ajungem la o producţie medie zilnică de 34 de litri pe cap de vacă, ca să nu forţăm animalele. La momentul actual în fermă avem o medie de 4-5 lactaţii”, a precizat Iosif.

Pe viitor ar dori să se axeze şi pe vânzarea de juninci gestante, ceea ce i-ar asigura un venit în plus. Pe de altă parte, exemplarele de Bălţată care nu au un randament bun pe grajd sunt ţinute pe păşune exclusiv pentru reproducţie. E vorba de acele animale robuste şi de talie mare de la care se pot obţine totuşi produşi de calitate.

Detalii care fac diferența

Din punctul său de vedere, nu e destul să cumperi un robot, trebuie să fii atent şi la dotările opţionale. „Unii spun că de ce să ai nevoie de cântar sub robot, că e o cheltuială în plus. Fără să se gândească că robotul are nevoie practic de cât mai multe date pentru a-şi gestiona parametrii de care tu ai mare nevoie. De la transmiţătorul de pe grajd care citeşte activitatea, la tagul pe care vacile îl poartă la gât, până la aflarea greutăţii animalului, ceea ce îţi poate semnala dacă există vreo problemă în cazul unor fluctuaţii semnificative. Cu cât datele pe care robotul ţi le furnizează sunt mai exacte, cu atât tu vei putea oferi un diagnostic cât mai corect. Iar problemele pot fi identificate cu mult înainte ca vaca să simtă ceva. Mamitele subclinice odată depistate, tu poţi interveni cu tratamente uşoare, fără să mai ajungi la antibiotice. De asemenea, robotul de muls mai are un avantaj, e prins bine în dibluri şi este singurul angajat care nu poate să fugă”, se amuză covăsneanul.

În cadrul proiectului accesat recent a mai achiziţionat câţiva roboţi de la Lely: sistemul Calm pentru hrănirea viţeilor, robotul Juno pentru împinsul furajului, Discovery pentru curăţarea pardoselii şi doi roboţi Collector, care aspiră dejecţiile pentru a reduce umiditatea din grajd. Aceștia urmează să ajungă în fermă.

POVARA CREDITELOR

Iosif şi Bianca au patru copii, dintre care un singur băiat, Dimitrie, de 7 ani, care e foarte ataşat de animalele din fermă şi pare interesat să ducă mai departe tradiţia familiei. Soţia se ocupă de facturi şi tot ce înseamnă acte. Din păcate, birocraţia a rămas la fel de sufocantă şi îndatorarea faţă de bănci nu este deloc confortabilă. „Avem la ora actuală credite în valoare de circa 800.000 de euro. Ceea ce este o povară enormă. Iar dacă vrem să ne dezvoltăm, trebuie neapărat să mai construim un adăpost. Dar nu ştiu dacă vom reuşi să facem asta”, recunoaşte Iosif. Chiar dacă în prezent Hochland, cu care are contract, îi oferă 2,7 lei pe litrul de lapte colectat, nu are garanţia că preţul va fi acelaşi peste câteva luni, admite fermierul.

Un articol de Liviu Gordea