4 minute de citit

Riscuri la semănat. Cum le previn fermierii?

Lucrări întârziate, verigi tehnologice suprapuse

„Am avut, în luna martie, precipitaţii de 95 litri/mp, iar acest lucru ne-a aglomerat cu lucrările, în sensul că trebuia să fi avut făcut un tratament fitosanitar, atât la rapiţă, cât şi la grâu. Deja există presiune de boli pentru ambele culturi, care acum creşte din cauza acestui nivel ridicat de umiditate. Asta va fi problema: suprapunerea lucrărilor de combatere fitosanitară cu cele de fertilizare fazială la rapiţă şi grâu”, ne-a declarat, la începutul lunii, Cosmin Iancu, tânăr fermier din comuna ilfoveană Grădiştea. Fermirul avea programat să aplice ultima tranşă de azot. La grâu, plantele sunt deja pe consum maxim: au început să-şi alungească paiul şi să formeze primul internod, deci cultura cere a doua fertilizare.

Cosmin Iancu la semanat_b

O cultură neuniformă ne încurcă foarte mult la aplicarea programelor fitosanitare şi de fertilizare adecvate, care se traduc printr-o recoltă mai scăzută din punct de vedere cantitativ şi calitativ
COSMIN IANCU
Tânăr fermier din Ilfov

Start în forţă

„Pentru noi, cea mai importantă lucrare din acest sezon este semănatul culturilor de prăşitoare. Am declanşat însămânţatul florii-soarelui pe cele 150 ha bine pregătite, când în sol, dimineaţa, erau 7-8 grade C, şi după trei zile am intrat la porumb. Aici avem o suprafaţă mai mare de lucru – 350 ha, dar printr-o bună organizare sperăm să încheiem lucrarea până la sfârşitul lunii”, precizează fermierul.
Și la porumb va semăna direct. Terenul a fost pregătit din toamnă şi în ferestrele iernii, iar acum, fără nicio altă lucrare, va intra direct cu semănătoarea în câmp, asigurând, astfel, o uniformitate mult mai bună a umidităţii şi a răsăririi.
La prelucrarea solului, Cosmin Iancu a ales două sisteme de lucru: conservativ şi convenţional, clasic. Însă pentru culturile de primăvară, lucrurile au mers chiar mai bine în sistemul clasic, având la bază arătura! „Faţă de anul trecut, avem umiditate în sol, ceea ce este un lucru excepţional şi ne aşteptăm ca răsărirea plantelor să fie uniformă, iar un start în forţă ne interesează în cel mai înalt grad, căci va asigura premisele unor culturi bune şi, bineînţeles, ne va da şansa să efectuăm lucrări de bună calitate”, consideră Cosmin Iancu.

Hibrizi diferiţi pentru eşalonarea riscului

Producătorul agricol utilizează cu succes genetică de ultimă generaţie de la companii consacrate. „Avem hibrizi de floare şi porumb dintre cei mai performanţi de pe piaţă. I-am testat în lotul experimental pe care-l fac an de an şi care mă ajută să ştiu ce hibrizi se comportă mai bine în condiţiile climatice din zona Grădiştea – Ilfov şi ce sămânţă să-mi cumpăr pentru anul următor. Însămânţez trei hibrizi de porumb din grupe diferite de maturitate (de la semitimpurii până la semitardivi) pentru o eşalonare a riscului, în funcţie de cum se va instala perioada de secetă şi de arşiţă”, spune fermierul.

A efectuat cartarea agrochimică pe circa 90% din suprafaţă şi pe această bază întocmeşte programul de fertilizare. În primă instanţă la floarea-soarelui a aplicat 250 kg/ha de îngrăşământ NPK 20:20:0 cu 32,5% oxid de sulf, iar în funcţie de condiţiile climatice, va suplimenta dozele de azot. Aceeaşi tehnologie o va aplica şi la porumb.
Îngrijorarea tânărului fermier este atacul de Tanymecus, mai ales la floarea-soarelui, unde nu există derogare pentru tratarea seminţelor. „Am semănat sămânţă netratată, vom urmări incidenţa acestui dăunător şi vom interveni în vegetaţie cu produse omologate”, precizează Cosmin Iancu.

În curând… GALAŢI: Seceta reclamă irigarea culturilor! ANIF… tace!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →