Siguranţa alimentelor, sub presiunea globalizării

România, considerată ţară în curs de dezvoltare, cu reminiscenţe
importante ale economiei şi ale concepţiilor socialiste, este supusă
unor restructurări sociale şi economice foarte accelerate, menite să
edifice societatea capitalistă, prin integrarea în UE, concomitent cu
tranziţia la societatea post-industrială.

Datorită vitezei cu care sunt introduse, difuzate şi utilizate noile
tehnologii şi schimbări în structura instituţiilor şi în concepţia
managerilor, apar tot mai frecvent sincope şi riscuri care surprind
societatea nepregătită şi foarte vulnerabilă.

Tranziţia se lasă greu modelată prin decizii guvernamentale, care
frecvent sunt neinspirate şi subminează obiceiurile şi deprinderile
tradiţionale, neconforme cu globalizarea.

În aceste condiţii, siguranţa alimentelor, care este proclamată ca o cerinţă principială şi o ţintă majoră a politicii de stat, se dovedeşte a fi insuficientă adesea, chiar dacă oficial este garantată de instituţiile abilitate ale statului.

Poluarea chimică a alimentelor scapă frecvent controlului sub presiunea circulaţiei alimentelor, impusă de globalizare. Numărul poluanţilor chimici este aproape nelimitat, dacă se au în vedere substanţele cu care pot veni în contact plantele, animalele şi produsele derivate din procesul de obţinere, prelucrare, depozitare, desfacere şi de consum.

Utilă în industria tehnică, nocivă în cea alimentară

Melamina rezultă din reacţia de sinteză dintre uree şi amoniac şi este folosită pentru obţinerea de răşini, adezivi, lacuri, emailuri, vopsele, întăritori de fibre în industria textilă şi aditivi la pasta de hârtie pentru sporirea rezistenţei la umiditate.

Datorită proprietăţilor electroizolante şi mecanice, precum şi a rezistenţei la căldură, melamina are o largă utilizare şi în industria electrotehnică. Alte caracteristici ale melaminei, cum ar fi rezistenţa la umiditate şi cea chimică, caracterul inodor şi compatibilitatea cu alimentele, permit utilizarea ei la fabricarea unei game largi de obiecte de uz casnic, inclusiv pentru blatul meselor de bucătărie.

Neavând o altă utilizare în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, toxicitatea melaminei a fost studiată la început doar pentru a descoperi eventualele consecinţe la contactul cu pielea sau în caz de inhalare (în procesul de obţinere a acesteia).

Primul semnal de alarmă privind efectul pe care l-ar avea ingerarea acestui produs chimic a fost dat anul trecut, când s-a descoperit contaminarea hranei pentru carnasierele de companie din SUA, care a provocat moartea a numeroase animale.

The Guardian a constatat că produsele speciale pentru animalele de companie, fabricate şi contaminate în China, au provocat, anul trecut, moartea a 1500 câini şi pisici.

Insuficient analizată, melamina scapă oricărei forme de vigilenţă

Semnalarea efectului toxic pentru animale nu a avut o rezonanţă deosebită, deoarece s-a apreciat că melamina, având o toxicitate scăzută, nu ar putea realiza la om doza nocivă, deoarece omul, spre deosebire de carnasiere, consumă şi alte produse alături de carne.

La acea dată nu s-a întrevăzut posibilitatea de contaminare a laptelui pentru sugari.

În plus, deşi tehnicile de laborator permit detectarea relativ uşoară a melaminei adăugate intenţionat în orice aliment, asemenea examene nu erau efectuate curent, deoarece nici cele mai exigente scheme de supraveghere a salubrităţii produselor alimentare nu prevăd căutarea unor substanţe care nu ar trebui să existe în alimente.

Prezentă în laptele praf, în produsele din soia sau în ouă

Scandalul melaminei a cuprins toată Europa şi toată Asia, deoarece laptele praf exportat de companiile din China în numeroase ţări a fost folosit pentru prepararea de îngheţată, ciocolată, prăjituri, bomboane, biscuiţi şi alte produse destinate copiilor.

Un funcţionar chinez a anunţat, în septembrie 2008, că ouă conţinând melamină au fost descoperite în acelaşi oraş din nord-estul Chinei, din care provin produsele contaminate găsite la Hong Kong.

Autorităţile chineze au recunoscut că două dintre companiile de produse lactate vizate exportau produsele lor în Burundi, Gabon, Bangladesh, Birmania şi Yemen. Autorităţile din Indonezia au prezentat o lista cu 28 de produse care ar putea fi contaminate cu periculoasa substanţă.

Printre acestea se aflau şi câteva produse care au fost comercializate şi în ţara noastră. Urme de melamină au fost depistate şi în laptele concentrat produs în Thailanda.

Import de lapte praf restricţionat

UE a interzis importul de lapte praf şi de alimente chinezeşti din soia, după ce în anumite produse au fost depistate niveluri ridicate de melamină. În mai multe restaurante chinezeşti din Ungaria au fost descoperite produse cu urme de melamină, inclusiv lapte praf şi chips-uri cu aromă de brânză, importate din China.

Chips-urile conţineau 19,9 miligrame de melamină la kilogram, mult peste valoarea maximă admisă de 2,5 miligrame/kilogram. Cotidianul Le Monde a informat că ministrul francez al agriculturii a cerut blocarea importurilor de produse lactate care provin din China şi instituirea de controale minuţioase asupra tuturor produselor agro-alimentare.

Trei mărci de produse lactate contaminate cu melamină importate ilegal din China au fost confiscate şi în Italia.

În ţara noastră, ANSVSA a notificat toate posturile de inspecţie de la frontieră să nu permită intrarea produselor alimentare care conţin lapte praf din China.

Această măsură, deşi necesară, nu va fi şi suficientă, deoarece se presupune că produsele contaminate cu melamină au fost distribuite de către firme transnaţionale, unele având sediul în ţările din UE.

Pentru o mai bună protecţie a sănătăţii publice, este absolut necesară elaborarea şi aplicarea unui set de măsuri speciale care să includă examenul de laborator sistematic al produselor alimentare, inclusiv privind conţinutul în melamină.

EFECTE NEGATIVE ALE MELAMINEI

Melamina a fost pusă în evidenţă inclusiv în laptele destinat copiilor sugari, comercializat de trei dintre cele mai importante societăţi producătoare de lactate din China.

Intoxicaţia s-a manifestat prin blocaj renal. Este interesant de menţionat că şi în cazul carnasierelor intoxicate cu hrană contaminată cu melamină s-au constat procese patologice similare, inclusiv calculi renali.

Nu se cunosc cazuri de intoxicaţie clinică la oamenii adulţi care au consumat lapte contaminat cu melamină, dar nu este exclusă favorizarea calculozei renale.

Trebuie avut în vedere şi faptul că melamina nu este un produs chimic pur, deoarece este destinat pentru prelucrare tehnică şi conţine o serie de substanţe reziduale provenite din ingredientele impure utilizate la fabricarea melaminei.

Potrivit poliţiei din China, melamina adăugată fraudulos în lapte era produsă în fabrici subterane, insalubre şi apoi vândută fermelor de animale şi centrelor de achiziţionare a laptelui (scrie China Daily).

O parte din reziduurile industriale prezintă potenţial cancerigen pentru vezica urinară. Este posibil ca un astfel de lapte şi alte produse contaminate cu melamină să fi fost comercializate şi consumate de către participanţii la Jocurile Olimpice, deoarece o parte din firmele care distribuiau asemenea produse contaminate au fost şi sponsori oficiali ai prestigioasei manifestări sportive.


MELAMINA – PROCES PE ROL ÎN CHINA

În toamna anului trecut, Ministerul Sănătăţii din China a recunoscut că aproximativ 53 mii de copii au avut de suferit de pe urma laptelui contaminat cu melamină, aproximativ 13 mii dintre aceştia fiind internaţi în spital cu forme grave de intoxicaţie, inclusiv cu decese.

În urma scandalului izbucnit, au fost puse sub acuzare un număr de 27 de persoane, iar patru directori de la firmele implicate riscă pedeapsa cu moartea, în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi de producerea şi de comercializarea alimentelor falsificate. Procesul celor inculpaţi a început pe data de 31 decembrie 2008.


ŞTIAŢI CĂ…

• Nu există o explicaţie clară pentru prezenţa melaminei în lapte, dar se presupune că, având în moleculă şase atomi de azot, aceasta se adăugă fraudulos, tocmai pentru a creşte conţinutul în substanţe azotate, astfel încât să rezulte, în aparenţă, o prezenţă numeroasă a proteinelor în lapte.

• Organismul copiilor sugari este incapabil să filtreze melamina, iar aceasta se acumulează în rinichi, provocând formarea de calculi renali şi alte complicaţii derivate ale prezenţei acestora.

• UE a stabilit că doza maximă zilnică tolerabilă la om este de 0,5 miligrame de melamină pe kilo corp. Dacă această doză este adevărată, pentru majoritatea persoanelor adulte nu ar exista riscuri în limita acestui prag.

Dar trebuie avut în vedere că nu toate persoanele reacţionează la fel. Pot exista persoane cu patologie renală prealabilă care să reacţioneze grav chiar şi la cel mai mic conţinut de melamină ingerată.