Registrul electronic, impus prin Regulamentul (UE) 2023/564, nu poate fi aplicat peste noapte: fermierii români cer tranziție graduală și resping orice termen mai devreme de 2028!

Punctul de vedere al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind aplicarea registrului electronic pentru tratamente fitosanitare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC transmite public o poziție fermă în legătură cu aplicarea Regulamentului (UE) 2023/564, care vizează introducerea registrului electronic al tratamentelor fitosanitare.

Organizațiile membre solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autorității Naționale Fitosanitare să mențină poziția deja convenită, respectiv aplicarea efectivă a registrului în România începând cu 1 ianuarie 2028, nu mai devreme.

Nevoia unei tranziții graduale

Reprezentanții fermierilor subliniază că aplicarea registrului electronic nu poate fi realizată peste noapte, fără o perioadă reală de testare și instruire.
În spațiul public a apărut recent o altă dată – 1 ianuarie 2027 – ca posibil termen de aplicare, lucru care contrazice înțelegerile anterioare. O astfel de schimbare generează confuzie și nesiguranță în rândul agricultorilor.

De asemenea, datele colectate prin registru sunt extrem de sensibile, fiind considerate echivalentul unor „rețete industriale” ce reflectă know-how-ul tehnologic al fermierilor. Din acest motiv, ele trebuie protejate strict pentru a nu fi folosite abuziv.

Cadrul european

Regulamentul european stabilește ca dată de aplicare 1 ianuarie 2026, dar oferă și o perioadă de tranziție până în 2030, în care statele membre pot implementa treptat sistemul.

Este important de subliniat că legislația nu impune existența unui registru online centralizat, ci doar păstrarea datelor în format electronic și prezentarea acestora la cererea autorităților. Aceasta înseamnă că fiecare stat membru are flexibilitatea de a adapta modul de implementare în funcție de realitățile interne.

În plus, la nivel european, mai multe state membre – inclusiv Polonia, Spania, Italia, Belgia și Germania – au transmis deja Comisiei Europene că termenul din 2026 este nerealist și au solicitat o prorogare. În total, cel puțin 17 miniștri ai agriculturii din Uniunea Europeană au cerut oficial amânarea aplicării regulamentului.

CITEȘTE ȘI: Erbicide noi pentru culturile de toamnă, după două decenii fără inovații majore. Când vor putea fi folosite în UE și cât de eficiente sunt!

Contextul național

România are aproximativ 770.000 de fermieri activi, însă doar circa 5% dintre aceștia se încadrează în categoria utilizatorilor profesioniști de produse fitosanitare – adică cei vizați efectiv de registrul electronic.

În prezent, registrele pe hârtie funcționează și sunt deja verificate de autorități, ceea ce arată că există un mecanism de control valid. Problema reală nu este lipsa de evidență, ci birocrația excesivă și riscul ca o tranziție bruscă la digital să genereze blocaje.

În plus, România urmează să operaționalizeze platforma electronică de la 1 ianuarie 2026, iar aplicația mobilă va fi disponibilă doar ulterior, în decursul a șase luni. Acest lucru arată clar că termenul realist pentru aplicare nu poate fi decât ulterior, după o perioadă de testare și corectare a erorilor.

Solicitarea fermierilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere oficial ca România să notifice Comisia Europeană cu privire la intenția de a aplica efectiv obligația registrului electronic începând cu 1 ianuarie 2028.

Perioada 2026–2027 ar trebui utilizată pentru:

• testarea platformei și a aplicației mobile,
• instruirea fermierilor și a consultanților,
• remedierea erorilor tehnice,
• stabilirea clară a cadrului privind protecția datelor sensibile.

Această abordare nu contravine regulamentului european, ci se încadrează perfect în perioada de tranziție permisă de legislație.

Exemple europene: un context favorabil

Poziția fermierilor români este în linie cu ceea ce se întâmplă și în alte state membre.

• Polonia: a încercat să adopte o lege națională pentru aplicarea registrului, dar aceasta a fost blocată politic, Parlamentul și Președintele solicitând Guvernului să negocieze o amânare până în 2028.
• Spania: după șase luni de testare, a recunoscut dificultățile birocratice și a propus oficial aceeași amânare.
• Italia, Belgia și Germania: au atras atenția asupra riscului de birocrație excesivă și au susținut că datele trebuie păstrate la nivelul fermierului, nu într-o bază centralizată.

Toate aceste exemple confirmă faptul că România nu este singură în demersul său și că există deja un curent european favorabil unei implementări graduale.

Un calendar realist pentru agricultură

În interesul legitim al fermierilor români, dar și pentru coerența la nivel european, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ca România să susțină oficial amânarea aplicării Regulamentului (UE) 2023/564 până la 1 ianuarie 2028.

Doar astfel se poate asigura o tranziție corectă, protejarea datelor sensibile ale agricultorilor și evitarea unor blocaje administrative care ar afecta grav sectorul agricol.

Perioada 2026–2027 trebuie să fie una de testare, instruire și optimizare, nu de sancțiuni și constrângeri birocratice. România are șansa să adopte o poziție fermă și echilibrată, care să apere atât interesele fermierilor, cât și obiectivele europene de digitalizare și protecție a mediului.