• Situaţia 1 (foto 1 şi foto 2). Aplicarea corectă (ca execuţie specifică şi moment de executare) a lucrărilor agricole are foarte mare importanţă. Situaţiile prezentate în fotografii sunt din ferme diferite, dar parcele învecinate. De ce credem că acum este relevant ceea ce se poate numi „disciplină tehnologică” ca fiind o cauză? Pentru că toamna secetoasă a făcut ca tot grâul să răsară peste iarnă şi la desprimăvărare. Acum nu ne mai putem ascunde după justificări care ţin de planta premergătoare, soi, nivelul de fertilizare etc. Diferenţa este dată de calitatea lucrării solului, aşa cum a fost aceasta înţeleasă ca fiind necesară sau aşa cum a putut fi aplicată de fiecare dintre cele două ferme.
Dacă lucrările solului ar fi fost aplicate aproximativ corect în ambele situaţii (dincolo de adâncime, moment de aplicare etc.), răsăritul la desprimăvărare ar fi făcut ca acum plantele să arate comparabil. Toţi ceilalţi factori de influenţă (planta premergătoare, fertilizarea, densitatea, specificul soiului) urmează ca de acum încolo să producă diferenţe.
Regula generală trebuie respectată: lucrările se aplică fără excese, după specificul plantei şi nu după visele noastre.
• Situaţia 2 (foto 3 şi foto 4 – Parcele vecine în aceeaşi fermă). Calitatea semănatului este foarte importantă. În foto 3 semănatul s-a făcut cu o semănătoare cu brăzdare tip disc şi roţi de tasare. În foto 4 lucrarea s-a executat cu o semănătoare cu organe active de tip gheară. Diferenţa de calitate a lucrării este evidentă, după cum este evident şi în favoarea cărui tip de maşină. {i aici ceilalţi factori de influenţă urmează să producă efecte. Acum influenţa dominantă este calitatea semănatului.
Semănătoarea de tip gheară a mai fost folosită şi în anii trecuţi, şi în acest an. Diferenţe de calitate a semănatului au fost în fiecare an, dar în acest an sunt mai evidente.
Se spune mereu că plantele vor recupera. Noi am fost curioşi dacă e aşa şi cât. Deci anul trecut am montat un câmp de experienţă în 3 repetiţii cu cele două situaţii. Am făcut şi cântărirea producţiei. Vă sugerăm ca şi dumneavoastră să faceţi la fel.
• Situaţia 3 (foto 5): Adâncimea de semănat. Despre acest element de tehnologie se vorbeşte mereu, dar rămâne unul dintre cele mai neglijate. Mereu „Dă-i înainte, nu avem timp de prostii!” La adâncime normală de semănat şi în condiţii bune de vegetaţie, mici diferenţe care apar inevitabil sunt compensate de către plante. Însă în condiţii dificile, chiar şi mici diferenţe de adâncime produc efecte. Fotografia arată diferenţele de dezvoltare între plantele de pe două rânduri vecine, generată de o adâncime de semănat un pic mai mare pe unul dintre rânduri. Adâncimea de semănat poate fi falsă, adică semănătoarea a fost bine reglată, însă acoperirea cu pământ a rândurilor a creat ceea ce vedem în continuare.
• Situaţia 4 (foto 6): Sol prea aerat. Situaţia este generată de solul uscat, care păstrează prea mult aer în profunzime. Patul germinativ a fost bine pregătit, semănătoarea a avut roţi de tasare. Însă pe urma roţilor de la erbicidarea preemergentă plantele au răsărit mai bine.
• Situaţia 5: Speranţa moare ultima. Din dorinţa, normală de altfel, de a avea producţii cât mai mari, se recurge la aplicarea a tot felul de produse. Nefiind rigoare (aceasta e dificilă) în alegerea acestora şi a determinării momentului şi dozei de aplicare, rezultatele pot fi debusolante. În foto 7 aplicarea a fost făcută de fermă. Noi am fost solicitaţi doar să constatăm situaţia de moment. Asemenea teste empirice fac adevăr din dictonul „Omul din greşeli învaţă. Dar ce este trist este că învaţă de multe ori greşit!” Cu produse similare ca scop noi aveam făcute experienţe riguroase încă din anul 2011.
• Situaţia 6 (foto 8). E bine, dar la ce foloseşte? Sunt în câmp zone în care plantele sunt mai frumoase, dar nu se mai ştie care este cauza care a dus la această situaţie. Aşa este şi în această situaţie. După lăţime, ar putea fi o trecere suplimentară de combinator, dar gradul de mărunţire a solului nu o confirmă. • Situaţia 7 (9 şi 10). Observaţiile făcute trebuie puse în contextul corect. Se recomandă mereu: „Aplicaţi pe jumătate de parcelă şi veţi vedea diferenţa!” Probabil că va fi o diferenţă, însă pentru aceasta cauza aplicării a ceva va fi doar probabilă datorită uniformităţii stării de neuniformitate din câmp. Aici sunt două parcele vecine despărţite de un drum de câmp. Parcelele par a fi la fel. Însă realitatea de acum arată că acest „par a fi” este înşelător. În această situaţie, dincolo de alte cauze tehnologice, răsăritul în pâlcuri din toamnă a culturii de orz din foto 10 are drept cauză posibilă un nivel ceva mai ridicat al pânzei freatice, pentru că încă din toamnă parcela a fost “pătată” cu zone ceva mai umede.

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

Foto 1 şi 2 – Parcele vecine în două ferme diferite

Foto 3 – Semănătoare cu organe active tip disc, cu roţi de tasare

Foto 4 – Semănătoare cu organe active tip gheară, fără tasare

Foto 5 – Adâncimea de semănat pe rânduri vecine

Foto 6 – Gradul de afânare al solului

Foto 7 – Aplicarea de produse cu efect teoretic de stimulare a plantelor

Foto 8 – Zonă cu plante mai bine dezvoltate

Foto 9 – Grâu răsărit uniform la desprimăvărare

Foto 10 – Orz neuniform, cu răsărire din toamnă şi la desprimăvărare

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)