FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) şi OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) prevăd o creştere a producţiei de lapte şi a consumului de produse lactate, în timp ce Uniunea Europeană, al doilea mare producător din lume, ar trebui să înregistreze o uşoară scădere, potrivit unui raport dat publicităţii recent privind perspectivele agricole pentru următorii zece ani.
Sursa citată estimează că producţia mondială de lapte este de aşteptat să crească cu 151 milioane de tone (1,5% pe an) până în 2032, comparativ cu perioada de bază din 2020 până în 2022 (888 milioane de tone).
Creşterea este determinată de Asia
Constând în principal în lapte de vacă (81%), producţia globală ar ajunge la 1.039 milioane de tone în 2032, „adică o evoluţie mai rapidă decât majoritatea principalelor produse agricole”. Cea mai mare parte a acestei creşteri ar trebui să fie realizată de ţările în curs de dezvoltare, în urma măririi puternice a efectivului animalelor de lapte (+1,3% pe an).
De asemenea, Pakistanul şi India vor reprezenta 32% din producţia totală de lapte în 2032.
Pe fondul stagnării cererii interne, Uniunea Europeană, al doilea mare producător din lume, ar putea să-şi vadă producţia în scădere.
În plus, se preconizează că aproximativ 30% din producţia globală de lapte va fi procesată în unt, brânză, lapte praf în următorul deceniu.
În 2032 – peste 15 kg produse lactate consumate pe cap de locuitor
Consumul de lapte pe cap de locuitor ar trebui să crească la nivel global cu 0,8% pe an pentru a ajunge la 15,7 kg (în echivalent substanţă uscată) până în 2032. „Majoritatea laptelui produs este consumat sub formă de produse lactate proaspete, neprocesate sau minim procesate (pasteurizate sau fermentate)”, susţine raportul OCDE şi FAO.
Astfel, între 2023 şi 2032, consumul global de produse lactate proaspete va creşte cu 1% pe an şi pe cap de locuitor. Acesta ar fi determinat, în principal, de accelerarea cererii în India şi Pakistan, determinată de creşterea veniturilor şi a populaţiei.
În Europa şi America de Nord, cererea pe cap de locuitor de produse lactate proaspete este stabilă sau în scădere. Cu toate acestea, consumatorii din ţările dezvoltate preferă din nou untul şi grăsimea din lapte, faţă de înlocuitorii din uleiuri vegetale.
În ciuda scăderii preţurilor, creşte comerţul mondial de lactate
Comerţul mondial cu produse lactate este de aşteptat să atingă 14,2 milioane de tone, în 2032, cu 11% mai mult decât în perioada de referinţă 2020 – 2022. „Această situaţie se va reflecta, în principal, într-o creştere a exporturilor din Statele Unite, Uniunea Europeană şi Noua Zeelandă. Pe termen mediu, acestea ar reprezenta aproximativ 65% din exporturile de brânzeturi, 70% din exporturile de lapte praf integral, 70% din exporturile de unt şi 79% din exporturile de lapte praf degresat în 2032”, subliniază FAO şi OCDE.
În următorii zece ani, Uniunea Europeană va rămâne principalul exportator mondial de brânză, urmată de Statele Unite şi Noua Zeelandă.
În acelaşi timp, China va reprezenta 21% din importurile mondiale în 2032, fiind şi principalul importator de produse lactate.
Impulsionate de costurile energiei şi al hranei pentru animale, „preţurile mondiale ale produselor lactate au atins vârful la mijlocul anului 2022, înainte de a începe o scădere lent”, indică sursa citată.
