La început de an, fermierii urmăresc evoluţia culturilor de toamnă, anticipând totodată ce lucrări vor face în continuare şi în primăvară. Dar, să vedem ce învăţăminte au tras fermierii de pe urma păţaniei cu rapiţa din 2011 şi ce măsuri agrotehnice pot aplica pentru a compensa lipsa apei în culturile de câmp.

CONSTANŢA
Pagubă de 800 lei/ha, de pe urma rapiţei

Din cauza secetei, Marcel Corbu, administrator al societăţii Lemagro din localitatea constănţeană Negru-Vodă a fost nevoit să renunţe cu totul la rapiţă în acest an. „Rapiţa am întors-o toată. Întreaga suprafaţă de 500 ha a fost sortită eşecului în lipsa apei. În locul rapiţei am semănat grâu. Rămânem însă cu o pagubă de circa 700-800 lei/ha, costul seminţei, dacă socotesc că îngrăşămintele aplicate sunt în sol. În total, cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 1000 lei/ha”, ne-a declarat Marcel Corbu.

Problema deficitului de apă este una deosebit de gravă în zona Constanţei. Practic, fără irigaţii, plantele sunt ca şi „condamnate la moarte”. „Am avut zone în care n-a plouat de trei luni de zile. Prin octombrie au apărut primele ploi firave. Cum să reziste rapiţa atâta vreme fără apă?! În noiembrie au căzut între 7 şi 10 litri/mp”, susţine Marcel Corbu.

Grâul se prezintă într-o stare de vegetaţie bună datorită ultimelor precipitaţii. „După ploile căzute recent, situaţia s-a mai ameliorat şi sperăm că va evolua pozitiv. Avem suprafeţe cu grâu răsărit şi înfrăţit, în mare situaţia este spre bine. Desigur, depindem, mai departe, de condiţiile meteorologice din această iarnă”, spune Marcel Corbu.

Cea mai mare nemulţumire a fermierului constănţean e legată de atitudinea autorităţilor. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit meteorologilor, în anii următori suprafeţele din sudul şi sud-estul ţării vor suferi şi mai tare de lipsa precipitaţiilor. Oare, să fi învăţat oficialii de la agricultură ceva din problemele cu care ne-am confruntat în 2011?

„Nu are cine să înveţe ceva din secetă! Dacă de 20 de ani încoace am fi făcut puţin câte puţin în fiecare an, altfel eram astăzi. Să fi investit câte 50 milioane de euro pe an, şi tot era ceva. Este o problemă de securitate alimentară a ţării.

Oare, oficialii nu se gândesc ce se poate întâmpla dacă, Doamne fereşte, putem avea secetă doi, trei ani la rând? Rămâne ţara fără mâncare!”, se întreabă Marcel Corbu.
Societatea Lemagro administrează 1700 ha de teren, din care 1100 sunt cultivate cu grâu, iar 600 ha cu orz.

ARAD
Apa se conservă în sol prin arătură

Cosmin Micu, administrator al societăţii agricole Procereal Agrosan, Mănăştur, judeţul Arad, susţine că speranţele ca rapiţa să-şi revină tind spre zero. „Cel mai probabil, în primăvară o să întorc întreaga suprafaţă, de 100 ha, cultivată cu rapiţă Nu cred că se mai poate face ceva. Deşi acum, la 10 cm în pământ e umed, deja este mult prea târziu pentru rapiţă. Sămânţa nu mai poate germina, deci nu mai este nici o speranţă. La primăvară, o să cultiv porumb în locul rapiţei”, spune Cosmin Micu.

Marcat fiind de severitatea secetei din toamna lui 2011, acesta s-a gândit la soluţiile pe care le au producătorii la îndemână pentru a limita pagubele generate de lipsa precipitaţiilor. „Fermierii trebuie să fie atenţi la căile de conservare a apei în sol.

De exemplu, arăturile trebuie efectuate în toamnă şi să fie de calitate, astfel încât să realizeze o nivelare cât mai bună. Cu cât terenul este mai bine nivelat, cu atât se conservă şi apa mai bine, iar ulterior terenul se poate pregăti mult mai uşor, cu utilajele agricole potrivite”, consideră Cosmin Micu.

Spre deosebire de rapiţă, grâul semănat în toamnă arată mai mult decât promiţător. „Grâul a răsărit pe circa 90 la sută din suprafaţa totală de 450 ha, arată bine, începe să înfrăţească, deci sunt optimist. Faţă de rapiţă, grâul este mult mai rezistent, aceasta răsare chiar şi la 2-4oC”, spune optimist Cosmin Micu.

ALBA
Cel mai păcătos an

George Faur, inginer, DN Agrar Holding din judeţul Alba, spune că, în 2011, rapiţa n-a avut nici o şansă. „Rapiţa este compromisă în totalitate, rămâne doar să vedem cu ce o înlocuim în primăvară. Probabil o să alegem între porumb şi rapiţa de primăvară”, ne-a spus George Faur.

Acesta consideră că 2011 a fost un an extrem de păcătos, nemaiîntâlnit din 1956. „Anul 2011, din punct de vedere al nivelului precipitaţilor, seamănă cu 1988, dar şi cu seceta din Moldova înregistrată în 1956.

Până pe 14 iulie, anul 2011 a fost foarte bun, cu ploi, cu căldură, am avut de toate. După aceea însă, pur şi simplu la noi n-a mai plouat până acum. În septembrie am recoltat porumb cu o umiditate de 12-14%, situaţie extrem de rară. Era nevoie de apă ca de aer. Ce puteam oare face fără ploi?”, a adăugat George Faur.

Există practici prin care fermierii pot suplini, măcar în parte, lipsa ploilor? „Se poate ţine cont de anumite lucruri. De acum încolo ar trebui să folosim doar hibrizi cu rezistenţă mare la secetă. În ceea ce priveşte lucrările agricole, acestea trebuie efectuate în aşa fel încât să contribuie la păstrarea unei cantităţi cât mai mari de apă în sol. De asemenea, este important să avem o densitate adecvată a culturilor în sol, pentru a folosi la maxim rezerva de apă din pământ”, explică George Faur.

Cum se prezintă grâul? „Ca stare de vegetaţie, până în prezent, putem spune că este bine, grâul fiind răsărit pe circa 70-80% din suprafaţă. Pe anumite parcele cultura arată mai bine, pe altele mai puţin bine, cel puţin acum. Există parcele în care grâul a încolţit şi s-au uscat colţurile. O situaţie mai detaliată o să avem în primăvară, când intră în vegetaţie”, ne-a precizat George Faur.

DOLJ
Grâul era cât pe ce să se usuce

„Situaţia a devenit de-a dreptul catastrofală, rezerva de apă din sol atingând un prag minim istoric
Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Dolj

Mihai Bogdan Stancu, administrator al societăţii Solvent Com SRL şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj, spune că, din cele 600 ha cultivate cu rapiţă, 200 ha au fost întoarse, fiind puternic afectate de secetă. „Am mai rămas cu 400 ha de rapiţă, plus 200 ha cu grâu. Rapiţa, pe suprafeţele care arată mai bine, are câte trei, patru frunzuliţe, iar de acum încolo totul va depinde de iarnă. În orice caz, chiar dacă va supravieţui, nu o să fie recolte mai mari de 1000 kg/ha”, explică Mihai Stancu.

 „Cultura de grâu arată puţin mai bine datorită ploii căzute în ultimele săptămâni. Am şi grâu răsărit, şi înfrăţit, după ploaie s-a mai înviorat. Au căzut circa 10-11 litri/mp, de fapt apa l-a salvat, că era aproape de uscare”, susţine Mihai Bogdan Stancu.

Reprezentantul fermierilor din Dolj avertizează cu privire la situaţia catastrofală în care se află acum producătorii agricoli, cu atât mai mult cu cât aceştia nu prea dispun de sisteme de irigaţii, iar acolo unde există, acestea sunt inutilizabile din lipsa capitalului financiar.

„Avertizăm autorităţile asupra faptului că fermierii au nevoie de ajutor, pentru a supravieţui mai departe. Deşi mă număr printre privilegiaţii care beneficiază de un sistem de irigaţii, fără subvenţii de stat nici noi nu vom putea iriga din cauza costurilor foarte mari”, a conchis acesta.

Grâul poate răsări şi în februarie

„Chiar dacă există un anumit deficit de apă în sol la nivel de ţară, este posibil să se compenseze acest deficit. Cred că avem nevoie de precipitaţii de peste 150 l/mp. Consider că grâul se poate semăna în afara epocii optime cu rezultate foarte bune. Am avut ani în care grâul a răsărit şi în februarie. Grâul nu răsare la fel în fiecare an. Problema numărul 1 rămâne cantitatea de apă din sol înregistrată la 1 aprilie”, susţine ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.