Florin Ghinea va împlini în toamna asta 40 de ani. Acest tânăr întreprinzător energic are înființată o cultură de lavandă – “aurul mov” – întinsă pe câțiva zeci de ari. Ne spune că este foarte rentabilă. Anul acesta este al treilea de la înființare, iar la jumătatea lunii iunie a început recoltarea florilor cu inconfundabilul lor parfum. 

“Povestea lavandei are un istoric simplu, chiar banal, aș zice. Cu trei ani în urmă, soția o însoțea pe fetița mea, Maria, în vârstă de 10 ani, care studiază pianul, în Satu Mare, la un concurs internațional de profil. Neavând ce face, am accesat internetul și am descoperit lavanda. Atunci nu știam absolut nimic despre această cultură de nișă. M-am documentat atât cât am putut și a doua zi dis-de-dimineață m-am urcat în mașină, am mers la o fermă din Pașcani de unde am și cumpărat butașii. Aveam o «batistă» de pământ unde era arătură din toamnă. Investiția a fost destul de mărișoară, m-a costat între 40 și 50 de milioane lei vechi, circa 2 lei costa numai butașul de lavandă, dintr-un soi care mi s-a părut mie că este foarte productiv. A doua zi am și intrat la plantat, aveam o echipă de… familie, tata, fratele meu Marius și alți câțiva săteni. Apoi, după ce a înflorit și am recoltat, am extins cultura. Dar, de astă dată, am cumpărat sămânță și mi-am făcut eu singur butașii, m-a costat mult mai puțin. Anul acesta am mai făcut o cultură, am plantat încă 11 mii de butași, acoperind o suprafață de o jumătate de hectar, cu același soi”, ne-a declarat Florin Ghinea. 

O cultură extrem de profitabilă

Potrivit spuselor sale din Lavandula angustifolia, soiul pe care-l cultivă, s-ar extrage cel mai bun ulei de lavandă. Anul trecut, Florin Ghinea a procesat cultura pentru ulei la o unitate în județul Buzău. A dus două probe la două laboratoare diferite; unul din București, celălalt din Franța. Ambele analize au ieșit identice, cu parametri de calitate foarte buni. Așa că a vândut uleiul de lavandă unui cumpărător francez, obținând un preț destul de mulțumitor – 80 de euro pe litru. Dintr-o tonă de floare de lavandă se pot produce aproximativ 20 de litri de ulei; iar de pe un hectar se pot recolta circa șase tone de floare.

„Mi-am amortizat investiția încă de la prima recoltă, adică de anul trecut. Peste câteva zile, voi organiza recoltatul, recomandarea specialiștilor este ca în maximum 24 de ore de la recoltare, floarea de lavandă trebuie să intre în procesare, altfel își va pierde din calitate. Așa că o voi încărca în mașină și iute la Buzău la procesator!”, a susținut Florin Ghinea care a continuat să precizeze: „Eu mai am un avantaj aici, terenul cultivat cu lavandă este situat la poală de pădure, ceea ce favorizează foarte bine dezvoltarea plantelor. Aceiași butași din același soi plantați odată cu mine la Pașcani și Pătârlagele (județul Buzău), în loc de șes, nu au atins un stadiu optim vegetativ așa cum este la mine”. 

Obiectiv ambițios: un centru de colectare 

Fermierul gălățean continuă să precizeze că are în vedere un proiect destul de ambițios, extinderea suprafeței cultivate cu lavandă la câteva hectare și semnarea unui contract cu parteneri de afaceri bulgari pentru achiziționarea de butași din Bulgaria. „Voi face următoarea înțelegere: voi cumpăra materialul săditor cu plata în două-trei tranșe la prețul pieței, iar ei să proceseze recolta de floare de lavandă. Fermierii vecini au tradiție și experiență foarte mare după cei francezi, dar și distilării mai bine utilate și performante”, spune Florin Ghinea. Este conștient că va mai investi în utilaje, îi va trebui mecanizare, acum nu se pune problema, dar din vara viitoare va fi absolut necesar să cumpere o mașină de recoltat floarea de lavandă.

Fermierul are un vis perfect realizabil pe care îl va urma. „Intenționez să înființez un centru de colectare a florii de lavandă în zonă în vederea distilării. Știu că odată cu mine au început să pună lavandă și câțiva fermieri din zona Tecuciului. Din câte știu, ar mai fi cultivatori de lavandă în Vaslui și Galați, ale căror suprafețe ar depăși 50 de hectare. Iau legătura cu ei pentru a ști exact care este producția care se poate aduna și apoi procesa! Apoi m-am gândit la o minidistilărie, de capacitate mai redusă. Sunt oportunități de agrobusiness. Și nu în ultimul rând, ne trebuie o asociere a producătorilor de lavandă din zonă”, ne-a destăinuit din gândurile sale Florin Ghinea.

Producție de căpșuni până în luna decembrie

Pe lângă lavandă, Florin Ghinea cultivă și căpșuni. Are o suprafață de vreo 20 de ari unde a pus un soi franțuzesc care rodește până iarna târziu. La sfârșitul lunii mai a intrat la recoltat, la două-trei zile adună pentru piața din Tecuci circa 120 kg de fructe parfumate. La început, prețul a fost bun, 10 lei kilogramul, acum a scăzut la jumătate. 

La căpșunărie are 12 mii de stoloni, așezați pe strat de mulci alcătuit din paie. În altă parcelă folosește folie de polietilenă. A montat și instalații de udare prin picurare cu apa stocată într-un bazin. 

„Și cu căpșunile am început-o așa într-o doară. Am navigat pe internet și am comandat material săditor. Între timp am pregătit terenul. Când am primit stolonii, i-am fasonat prin îndepărtarea resturilor de filamente, de frunze uscate și am redus aparatul foliar la 1-2 frunzulițe, i-am mocirlit prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistența smântânii realizat din pământ galben, bălegar proaspăt de bovină și apă. Apoi, am plantat stolonii la 10-15 cm adâncime. De-acum înainte voi recolta căpșuni pân în luna decembrie”, a susținut cultivatorul. 

Exploatația agricolă a lui Florin Ghinea cuprinde și o microlivadă întinsă pe 50 de ari, înființată cu cinci ani în urmă. A plantat 110 meri din soiurile Florina, Idared și Golden Delcios, cireș, cais, păr și prun. Anul acesta a completat-o cu încă 60 de pomi fructiferi, materialul săditor fiind procurat din Republica Moldova cu certificat de garanție. 

O amenajare pisciolă 

Fermierului gălățean nu i-au dispărut entuziasmul și nici puterea de muncă. Ne spune că are în exploatare o amenajare piscicolă de zece hectare. Prin anii ’70 s-a construit un baraj prin care să se asigure apa pentru irigații. După Revoluție și după desființarea fostului CAP, a cumpărat activele și a concesionat luciul de apă de la primărie. Acum trei ani a populat cu puiet de vara întâi și a doua. A vândut peștele, a golit iazul, acum va popula din nou. „Intră pe piața românească crap din Ungaria la un preț mult mai mic decât cel pe care putem noi, producătorii, să-l scoatem la vânzare. Costurile de producție sunt destul de mari, iar pentru a face performanță în piscicultură trebuie investiții serioase”, ne-a declarat agricultorul. 

UN AGROBUSINESS FAMILIAL

Afacerea lui Florin Ghinea este una de familie. Tatăl, Vasile Ghinea, actualmente pensionar, a fost un reputat șef de secție de mecanizare. Când am vizitat ferma, se pregătea să erbicideze suprafața de porumb de nouă hectare. Ne spune că i-ar mai trebui un tractor, măcar un U650. Soția lui Florin, Ana Lucia, născută în Tecuci, a prins drag de agricultură. Ea se ocupă mai mult de căpșuni. Fără suportul ei, nu ar fi putut gestiona atât de bine activitatea. Mama sa, Viorica, are grijă de livadă, iar dis-de-dimineață nu mai prididește cu munca în gospodărie. 

Cerțești este o comună izolată, aici forța de muncă este scumpă. Familia Ghinea are cultivată viță-de-vie nobilă pe 30 de ari. Face vin pentru oamenii pe care îi are la lucru. Tot pentru ei a tăiat în primăvară un porc de aproape 300 kg, carnea fiind pusă la păstrare în lada frigorifică. Toată vara vor avea din ce să facă mâncare pentru ajutoarele lor. Au avut și animale, vaci cu lapte, dar au fost nevoiți să mai vândă din ele. Nu le mai puteau ține, era până peste poate. 

Florentin Alexandru este fiul cel mare, în vârstă de 14 ani. Face fotbal de performanță. „Sper să se îndrăgostească mai târziu de agricultură, așa cum am făcut-o eu și să mă urmeze, predându-i ștafeta!”, a rostit un gând cu voce tare Florin Ghinea. 

Maria, fetița cu pianul, nu are timp să „orchestreze” cultivarea lavandei în acorduri de pian! 

RODUL CU GUST AMAR AL SACRIFICIULUI ÎN AGRICULTURĂ

Florin Ghinea ne spune că s-a implicat în agrobusiness în urmă cu trei ani. A căutat să fugă de agricultură; la 17 ani s-a angajat la o firmă de construcții, după aceea, din 1997, a lucrat în domeniul energetic la un cunoscut distribuitor de gaze. S-a întors la munca pământului crezând că agricultura va oferi o șansă tinerilor prin programe de investiții, prin subvenții, prin strategii coerente, că va veni momentul unei revigorări. „Când privești din afară activitatea din agricultură, ai un gust dulce, dar rodul e amar după ce vezi câte sacrificii sunt”, ne-a declarat tânărul fermier. Acesta consideră că fermierilor le-ar trebui acordat un ajutor mai mare din partea statului. Spre exemplu, pentru înființarea culturii de lavandă nu se prevăd subvenții, și nici la plantațiile de căpșuni nu se oferă mare lucru. Din subvențiile cuvenite nu s-a ales cu nici un leu, a primit banii în tranșe și s-au risipit în astuparea altor găuri. „Avem concesionate de la primărie vreo 18 ha de imaș și nu am mai primit subvenție pentru că a fost semnat contractul pe persoană fizică”, a oftat Florin Ghinea. 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 12 (173 –  1-31 iulie 2016)