Valoarea producţiei agricole din Uniunea Europeană a atins în 2024 nivelul de 531,9 miliarde euro la preţurile de bază, potrivit Eurostat. Comparativ cu anul 2023, producţia agricolă a înregistrat o scădere de 0,9%, marcând astfel al doilea an consecutiv de uşoară contracţie.
Această evoluţie reflectă un echilibru între o creştere uşoară a volumului producţiei agricole, estimată la 1%, şi o reducere a preţurilor nominale ale produselor şi serviciilor agricole, care au scăzut cu 1,8%. Cu alte cuvinte, fermierii europeni au produs puţin mai mult, însă la preţuri mai mici decât în anul anterior.
Evoluţii contrastante
Cele mai mari valori ale producţiei agricole s-au înregistrat în Franţa (88,3 miliarde euro), Germania (75,5 miliarde), Italia (70,2 miliarde) şi Spania (68,7 miliarde). Aceste patru economii agricole majore au fost urmate de Ţările de Jos (41,3 miliarde), Polonia (39,5 miliarde) şi România (20,2 miliarde). În total, aceste şapte state membre au generat aproape trei sferturi (75,9%) din valoarea totală a producţiei agricole a Uniunii Europene.
Citeşte şi:
ADRIAN ŢONE: „Se anunţă ceva rău de tot!”
Deşi în 15 state membre valoarea producţiei agricole a crescut în 2024, alte ţări au resimţit o contracţie importantă. Cele mai mari creşteri procentuale s-au înregistrat în Irlanda (+8,9%), Croaţia (+8,8%) şi Suedia (+5%), în timp ce Franţa (-9%), România (-8,5%) şi Bulgaria (-8%) au fost statele cu cele mai mari scăderi.
Agricultura României – puternică pe hârtie, vulnerabilă în realitate
România se menţine între primele şapte economii agricole ale Uniunii, însă scăderea de 8,5% a valorii producţiei în 2024 indică un an dificil pentru fermierii români, afectaţi de condiţiile meteo, costurile ridicate şi volatilitatea preţurilor. În timp ce alte state au reuşit să îşi redreseze producţia, agricultura românească rămâne vulnerabilă la fluctuaţiile de pe piaţa europeană.
