Primele consecinţe ale condiţiilor climatice nefavorabile se vor răsfrânge asupra sistemului furajer de hrănire a animalelor, prin afectarea drastrică a structurilor de culturi furajere şi, implicit, a gradului de asigurare a necesarului de furaje, mai ales pentru animalele rumegătoare.
De asemenea, anul 2018 debutează cu o balanţă negativă a sistemului furajer, din cauza secetei puternice şi de lungă durată manifestată anul trecut, în multe regiuni ale ţării; ca urmare, s-au redus suprafeţele cultivate cu plante furajere în perioada august-septembrie (culturi de leguminoase perene, borceaguri de toamnă, pajişti semănate).

Întârzierea semănatului impune luarea acestor măsuri!
În condiţiile din ţara noastră, peste 50% din structura speciilor furajere sunt semănate primăvara, în prima urgenţă, respectiv în luna martie în zonele de câmpie şi cele colinare iar în zonele mai înalte (deal, munte) semănatul acestor specii se efectuează în luna aprilie. În acest an, debutul semănatului de primăvară al culturilor furajere începe cu o întârziere semnificativă, de cel puţin 30 de zile, fapt ce va influenţa puternic întregul sistem de lucrări agricole ce se desfăşoară în această perioadă.
Această întârziere impune aplicarea următoarelor măsuri:
• după topirea zăpezii şi încetarea ploilor, pe terenurile joase unde excesul de apă bălteşte la suprafaţă, se vor efectua rigole de scurgere a apei pentru a grăbi lucrările de pregătire a solului în vederea semănatului;
• culturile furajere ce trebuiau însămânţate în prima urgenţă (lucerna, trifoiul, amestecurile de graminee şi leguminoase) se vor semăna cu prioritate pe terenurile pregătite din toamnă;
• pregătirea patului germinativ se va realiza prin lucrări cu grapa sau combinatorul, pe adâncimea de 7-10 cm iar după semănat se efectuează o tăvălugire uşoară, pentru un contact mai bun al seminţelor cu particulele de sol, care va asigura o răsărire rapidă şi uniformă a plantelor.
Întârzierea semănatului, în această primăvară, va determina o creştere a gradului de îmburuienare, mai ales în culturile de leguminoase perene, unde creşterea mai lentă a plantelor, în primele zile după răsărire, este afectată de dezvoltarea mai rapidă a speciilor de buruieni.

Recomandăm amestecurile de plante furajere
Pentru a se realiza o densitate optimă a plantelor furajere în defavoarea buruienilor, se recomandă cultura în amestec a leguminoaselor perene (lucerna, trifoiul roşu, sparceta, ghizdeiul), care asigură o perioadă mai lungă de folosire a culturilor (3-5 ani) şi un furaj mai echilibrat din punct de vedere energo-proteic. Astfel, în funcţie de reacţia solului (pH), pot fi semănate următoarele amestecuri de leguminoase şi graminee perene:
• pe solurile fertile, cu reacţie neutră sau slab alcalină a solului (pH între 6,5 şi 7,5), amestecul format din lucernă (15 kg/ha) + golomăţ sau păiuş înalt (12 kg/ha) sau amestecul de lucernă (10 kg/ha) + trifoi roşu (3 kg/ha) + golomăţ (10 kg/ha);
• pe solurile acide (pH<6,2), recomandăm amestecul format din ghizdei (15 kg/ha) + raigras peren sau păiuş de livezi (15 kg/ha);
• pe solurile bine aprovizionate cu calciu, mai uscate sau uşor erodate se recomandă amestecul format din sparcetă (50 kg/ha) + obsiga nearistată (15 kg/ha);
• pe solurile foarte alcaline, sărăturate (pH>7,5) se poate semăna amestecul format din ghizdei (15 kg/ha) + firuţă (3 kg/ha) + raigras peren (12 kg/ha).
Amestecurile recomandate se folosesc în primul an de vegetaţie numai prin cosire (prima recoltare se va efectua în faza de înflorire deplină a plantelor de leguminoase) iar din anul al doilea, modul de utilizare a acestor pajişti semănate se diferenţiază în funcţie de necesităţile de furajare ale animalelor: prin cosire (pentru masă verde, fân, semifân, semisiloz, siloz), prin păşunatul direct cu animalele şi prin folosire mixtă.

Borceagul de primăvară, cea mai importantă rezervă furajeră în timpul verii
În vederea asigurării necesarului de furaje verzi sau conservate (semifân, semisiloz) pentru perioada deficitară din timpul verii, cultura asociată cu denumirea de borceag de primăvară, între o cereală (ovăz sau orzoaică de primăvară) şi o leguminoasă (mazăre sau măzăriche de primăvară) poate constitui rezerva ce mai importantă din fiecare fermă. Aceste culturi, semănate până la data de 15-20 aprilie sunt considerate cele mai eficiente structuri furajere, bazate pe o tehnologie relativ simplă, producţii de peste 30 tone/ha masă verde şi valoare nutritivă ridicată.
Pe unele suprafeţe semănate cu cereale păioase de toamnă (grâu, orz), unde densitatea plantelor la ieşirea din iarnă este sub cea considerată optimă, se recomandă supraînsămânţarea acestora cu mazăre sau măzăriche de primăvară (100 kg/ha) şi transformarea lor în borceaguri de primăvară. Astfel, aceste suprafeţe transformate în borceaguri vor înregistra o valoare economică mai mare, ca urmare a produselor animaliere rezultate în urma furajării.

SISTEMUL FURAJER TREBUIE ADAPTAT LA CONDIŢIILE CLIMATICE!
Schimbările climatice din ultimii ani, care au afectat puternic şi gradul de furajare a animalelor rumegătoare trebuie să reprezinte, pentru fiecare crescător de animale, un factor determinant şi o preocupare permanentă în stabilirea şi aplicarea unui sistem furajer adaptat noilor condiţii, eficient şi echilibrat din punct de vedere nutriţional. În aceste condiţii, recomandăm aplicarea unui sistem furajer diversificat, cu specii mai rezistente la secetă şi adaptate la diferite moduri de folosire.
Astfel, pe parcursul lunii aprilie, mai ales în zonele de câmpie cu secetă îndelungată, pot fi cultivate specii furajere recunoscute pentru rezistenţa la secetă, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan, meiul, porumbul în cultură pură, porumbul în cultură asociată cu sorgul sau iarba de Sudan.