Iulian Silișteanu a absolvit zootehnia și o specializare în genetică la Timișoara. Dar copiii nu vor să audă, deocamdată, de zootehnie. „Avem în vedere pentru viitor o integrare a producției vegetale dar zootehnia, în acest moment, nu e o alegere bună. E o activitate care cere sacrificii și, din păcate, acestea nu sunt răsplătite. Creștem ceva animale pentru nevoile fermei, în special porci, dar deocamdată atât”, spune Radu Silișteanu, inginer automatist de meserie. Este căsătorit și are doi copii. Băiatul, ceva mai mult de trei anișori, este fan utilaje. Fetița abia gângurește. „Zootehnia mi-ar mânca mult prea mult timp, iar familia e ceva important pentru mine”, argumentează fermierul din Rast amânarea unei investiții într-un sector zootehnic. Mai ales că tatăl lor e specialist în domeniu și a lucrat la ferma de porci din Rast iar apoi la cea de vaci.
Dar Radu Silișteanu a absolvit automatica la Craiova. E adevărat că nu a apucat să lucreze în domeniu, dar are atâtea provocări în interiorul fermei încât nu îi pare rău de asta. Se mai ocupă și cu hârțogăriile: APIA, AFIR, finanțe, notari și partea de achiziții inputuri și utilaje. E un tânăr care cunoaște bine fenomenul agricol. Se vede că practic s-a născut fermier. L-am întâlnit pe la mai multe evenimente: și de tehnică agricolă (Titan Machinery) și de inputuri și comercializare (Adama și Bunge) dar și de oferte de finanțare (ProCredit Bank). De fiecare dată atent și cu ceva de spus. Cu mintea deschisă noului și inovației!
Grâul e cultura principală pe terenurile din Rast
Jumătate din suprafața totală de aproximativ 1.200 ha este cultivată cu grâu. Folosesc genetică românească, în principal soiul Glosa de la Fundulea. Obțin producții medii de peste 5 t/ha. „Din păcate, se prognozează un an prost pentru cereale. Se zvonește că prețurile vor oscila între 50 și 60 bani/kg iar la orz 50 bani. Nici porumbul nu are un scor prea bun, dar acolo producțiile medii sunt duble iar cheltuielile mai reduse. Din păcate, nu avem în plan decât 200 ha cu porumb”, spune fermierul doljean. Mai au 100 ha cu orz și 100 cu mazăre iar floarea soarelui o să pună pe 200 ha.
Culturile de primăvară sunt în majoritatea lor cultivate în zona inundabilă a luncii. Canalele de desecare sunt vechi și neîngrijite iar instalațiile de irigat distruse. Altfel ar pune monocultură de porumb pentru că s-ar preta atât de bine în Lunca Dunării! Însă perspectiva secetei este aproape o certitudine în sudul Doljului. A ales mazărea pentru înverzire deoarece terenul rămâne urât după întoarcerea din primăvară și trebuie trecut de cel puțin două ori cu discul pentru a realiza un pat cât de cât curat și, în plus, e nevoie și de erbicid contra gramineelor, ceea ce anulează practic venitul din înverzire.
După producțiile medii obținute, anul trecut se pare că a fost unul bun. La porumb au cules 10.000 kg boabe stas/ha, iar la floarea soarelui ceva mai mult de 3 t/ha. Orzul a fost apropiat de grâu, ceva mai mult de 5 t/ha.
Pentru orice eventualitate dețin și spații de depozitare de circa 2.500 tone. Asta le oferă un plus de siguranță în negocierea prețurilor de vânzare.
Tehnologiile folosite sunt la nivelul de sus
Până anul acesta arătura era de bază. Frații Silișteanu folosesc pluguri Gregoire Besson, Vogel&Noot și Lemken. „Lemken mi se par cele mai reușite, atât ca abordare tehnică cât și ca raport calitate-preț. Cel puțin combinatoarele cu discuri de la Lemken sunt minunate!”, susține tânărul fermier din Rast. Participarea la tot felul de prezentări ale Titan Machinery l-au convins să investească circa 10 mii de euro într-un scarificator Artiglio fabricat de Maschio Gaspardo. Așa că în această primăvară a făcut mai întâi scarificare pentru spargerea hardpanului, ceea ce i-a adus un consum suplimentar de motorină de 30 l/ha, dar speră ca sporul de producție să acopere cu vârf și îndesat cheltuiala.
Sămânța de păioase o achiziționează de la Fundulea iar pentru porumb și floarea soarelui apelează la Pioneer și Maissadour (la floarea-soarelui cele două firme au cei mai buni produși pentru zona Rast, susține fermierul doljean). Mazărea e un soi franțuzesc. „De fapt, acum toate firmele au genetică bună dar pentru mine acestea au fost alegerile. Am vrut să pun și soia, dar încă nu mi-am făcut temele cum trebuie. Poate la anul”, adaugă Radu Silișteanu. Erbicide, pesticide și fertilizanți foliari procură de la Bayer, Syngenta și BASF. „Pentru alternare și efect curativ îndelungat”, spune tânărul fermier.
„Un cal putere/ha e soluția pentru un parc funcțional”
„Iar noi sărim binișor peste acest deziderat”, spune Radu Silișteanu. Familia Silișteanu deține patru tractoare de 250 CP fiecare și câte două din gama de 200 și 150 CP. Case IH și New Holland. Mai au și trei U650 de care sunt mândri și mulțumiți și nu vor să renunțe la ele deși le folosesc mai mult la treburi de curte și transport. Combinele sunt New Holland și Case IH 5130 cu Axial-Flow. Ambele au un service excelent. Piesele vin în prima zi în campanie și în două zile în restul timpului, subliniază Radu Silișteanu unul dintre atuurile alegerii acestor modele. Au avut și Claas înainte: „Erau mai sofisticate dar extrem de bune la puterea de cernere, mergeau aproape ca pe asfalt în lan”, spune fermierul doljean.
Anul trecut a avut în fermă caravana Titan Machinery cu un Quadrant 600 șenilat. A rămas perplex când a văzut că oul pus în pământ peste care a trecut mastodontul nu s-a spart. „Avem în plan achiziția unui asemenea utilaj pentru a reduce costurile de producție prin îmbunătățirea productivității”, spune Radu Silișteanu arătându-mi câteva fotografii pe telefon cu băiețelul la manșe și pe șenile.
Pe viitor, zootehnia ar putea fi o soluție de rotunjire a afacerii
… mai ales că dramaticele situații în care au intrat o mulțime de fermieri doljeni din cauza întârzierii subvențiilor i-au pus în gardă. Antreprenorul Narcis Niță, administrator și director general al Biz Solutions, a încercat să protejeze cât mai mulți fermieri de iminența falimentului, susține Radu Silișteanu. A mediat împrumuturi cu Banca Transilvania pentru susținerea deficitului financiar al acestora, neintroducând instrumentele de plată pe care le avea la dispoziție precum Cargil sau Agrium.
A trimis și o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care atrăgea atenția asupra acestor extrem de grave urmări a incapacității APIA de a efectua plățile pe suprafață către fermieri. Iată un citat din această scrisoare: „Agricultura românească este în mare impas. Marii finanțatori își închid sucursalele din Romania, bagă instrumente de plată în bancă la decontare în condițiile în care fermierii nu primesc subvențiile APIA, prețul cerealelor este în scădere și nu sunt cumpărători. Presiunea ANAF-ului pe toți antreprenorii români este una la cote inimaginabile, ca, de altfel, și abuzurile lor. În scurt timp nu vor mai avea pe cine să administreze. Marii finanțatori au simțit acest lucru și pleacă sau reduc spre zero finanțările (Cargill, Agrium etc.), iar dacă nu putem duce la capăt producția în curs, economia din România riscă să intre în colaps”. Fermierul doljean a mai pomenit de inițiativa administratorului Comcereal Dolj, Mihai Anghel, în fapt singurul trader român de pe piața agricolă, de a uni fermierii într-o asociere pentru a avea mai multă putere de negociere. Atât financiară cât și politică.
Radu Silișteanu este pentru camerele agricole și pentru asociere, dar încă nu l-a convins nici o structură să treacă pârleazul. Afacerea începută de primarul Rastului a încăput pe mâini bune. Sunt convis că din umbră îi mai dirijează pe cei doi feciori care au ajuns fermieri din convingere, iar acum sunt și capi de familie, ceea ce îi responsabilizează pentru viitor.
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
