Preţul scoate profit din culturile de primăvară - Revista Ferma
8 minute de citit

Preţul scoate profit din culturile de primăvară

foto pag12 copy m Preţul scoate profit din culturile de primăvară

Preţurile bune de pe piaţa cerealelor au salvat rentabilitatea culturilor de câmp în acest an. Însă una este să obţii 3.600 kilograme de porumb la hectar şi alta este să recoltezi doar 2.000 kg/ha. De aici rezultă şi diferenţele de rentabilitate între agricultori. Unii spun că se mulţumesc şi cu 1,2 lei/kg, alţii spun că doar de la 1,5 lei/kg în sus îşi acoperă integral costurile.

 

BIHOR
Recoltă de porumb pe minus cu 7 tone/ha

Alin Torj, director de marketing la societatea agricolă Torja SRL, localitatea Inand, comuna Cefa, judeţul Bihor, afirmă că în anii obişnuiţi se obţin producţii de porumb cuprinse între 10.000 şi 12.000 kg/ha. Din acest punct de vedere, ceea ce s-a întâmplat în 2012, când s-a reportat o recoltă de 2.000 kg/ha, poate fi asimilat unui eşec.

„În 2012, am avut o producţie medie de porumb de 2.000 kg/ha. Dacă ne gândim că noi, de obicei, obţinem producţii de peste 10.000 kg/ha şi până la 12.000 kg/ha, putem spune că 2012 a fost un an slab. Cu doar un an în urmă am avut 9.000 kilograme de porumb la hectar, într-un an în care, haideţi să spunem, cam toţi agricultorii au câştigat”, declară Alin Torj.

Arşiţa a fost mai păcătoasă decât seceta. „La noi n-a fost secetă, care poate era mai bună, ci a fost arşiţă. Am înregistrat temperaturi de 42 şi 43 grade Celsius, tocmai în vremea polenizării. Este clar că în astfel de condiţii, plantele au cedat”, susţine Alin Torj.


Floarea soarelui e mai bine plătită

În ceea ce priveşte floarea soarelui, scăderea de producţie este mai mică. „În 2011 am obţinut 2.400 kg/ha, pe când în 2012 am recoltat 2.200 kg/ha. Deci, aici nu avem o discrepanţă între producţii aşa mare”, afirmă Alin Torj.

De altfel, cu floarea soarelui lucrurile stau mult mai bine din punct de vedere financiar. „Pentru cultura de floarea soarelui, 2012 este, iată, un an foarte bun. Consider că un preţ de 2,2 lei kilogramul de floare este bun”, susţine Alin Torj.

Cât priveşte porumbul, unde preţul este într-o uşoară scădere, interlocutorul nostru declară că societatea bihoreană încă mai poate aştepta cu valorificarea. „Opinia mea este că la porumb preţurile vor creşte. Ne uităm la ce se întâmplă în SUA, dar şi pe alte pieţe, care suferă de producţii mult diminuate, ceea ce înseamnă că cererea va determina creşteri de preţuri. De aceea, noi dorim să mai aşteptăm cu valorificarea. De altfel, până acum n-am vândut nimic”, spune Alin Torj.

Ce preţ va fi rentabil pentru societatea bihoreană? „Vedem că preţul porumbului a crescut de la 0,9 lei kilogramul la 1 leu kilogramul şi chiar a depăşit uşor 1,2 lei. Apoi a urmat o scădere mică. Noi am decis să mai aşteptăm, apreciind că, de exemplu, la 1,5 lei kilogramul am putea decide să vindem. Dacă am valorifica la 1,5 lei kilogramul, atunci ne-am acoperi sigur costurile din 2012”, a concluzionat Alin Torj.
Societatea bihoreană a recoltat anul acesta 400 hectare de porumb, respectiv 400 hectare de floarea soarelui.

 

TIMIŞ
Profitul e la limită


„Pentru noi, cea mai sigură cultură este porumbul
Fănel Emil Popa, Grupul de producători Bodo, judeţul Timiş

Fănel Emil Popa, reprezentant al Grupului de producători din localitatea Bodo, judeţul Timiş, spune că, în 2012, deşi a respectat tehnologia ca şi până acum, seceta l-a… „înfrânt”. Faţă de 2011, în 2012, Grupul de producători din Bodo a înregistrat o scădere a producţiei de porumb de la 5.600 kg/ha la 3.600 kg/ha. „Am suferit o diminuare destul de mare a recoltei, comparativ cu anul trecut.

Am aplicat o tehnologie adecvată, numai că n-am putut să limităm foarte mult efectele lipsei precipitaţiilor. Oricum, eu cred că mai mult de atât nu putem face. Dacă ne gândim că unii fermieri au recoltat 500 de kilograme de porumb la hectar, putem să ne considerăm favorizaţi”, afirmă Fănel Emil Popa.

 

Porumbul are cea mai sigură piaţă

Pe de altă parte, în 2012, preţurile la porumb au ţinut cu agricultorii. „Într-adevăr, anul acesta putem spune că am fost ajutaţi de preţurile la porumb, altfel eram pe pierdere. Aşa, cu producţia noastră, ne-am putut scoate costurile, obţinând, în plus, un mic profit”, apreciază Fănel Emil Popa.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, timişeanul consideră că acestea se vor stabiliza, probabil, prin februarie 2013. „După părerea mea, piaţa porumbului este cea mai sigură piaţă. Aici există suficienţi beneficiari astfel încât fermierii să aibă cum să-şi valorifice marfa. Legat de preţuri, probabil că prin februarie 2013 porumbul se va stabiliza la 1 leu kilogramul”, consideră Fănel Emil Popa.
Grupul de producători Bodo a avut anul acesta 200 hectare de porumb.

 

GORJ
Hibrizii timpurii au salvat porumbul

Traian Ghinoiu, administrator al societăţii Agroprest, din localitatea Băleşti, judeţul Gorj, apreciază că efectele negative ale secetei au fost suplinite într-o oarecare măsură. În 2012, Agroprest a obţinut o producţie de porumb de 5690 kilograme le hectar, faţă de 8.000 kilograme la hectar, cât a avut în urmă cu un an.

Deşi societatea a suferit o diminuare de recoltă, Traian Ghinoiu susţine că pagubele au fost limitate la maxim. Cum? „Consider că am avut câţiva factori care au fost în favoarea noastră. Am folosit hibrizi timpurii. Când s-a instalat seceta, ştiuleţii erau deja legaţi, lucru deosebit de benefic. De asemenea, deficitul de recoltă înregistrat l-am compensat prin preţul bun al porumbului, dar şi prin recoltatul efectuat în perioada optimă. Precizez că noi am început recoltarea în data de 25 august”, spune Traian Ghinoiu.

Societatea Agroprest a fost avantajată şi de evoluţia preţurilor la porumb. „Am început livrarea direct din câmp, la 0, 9 lei kilogramul. Ulterior am vândut cu 1 leu kilogramul, pentru ca mai târziu să valorificăm şi cu preţul de 1,3 lei/kg. Preţurile de valorificare ne-au scos, în cele din urmă, din toate încurcăturile în 2012”, ne-a declarat Traian Ghinoiu.


INVESTIŢII RISCANTE
În competiţie cu arendaşii străini

Alin Torj spune că toată tehnologia din lume nu poate concura cu clima. „Singura soluţie constă în irigare. Lucrurile nu sunt însă aşa de simple cu irigaţiile. Cu toate că, în anumite condiţii, s-ar putea iriga şi la noi. Există canal colector în zonă, numai că îl folosesc alţii. E vorba de o pescărie şi nu-i putem condamna, pentru că nici ei nu pot fără apă.

Cel mai indicat ar fi investim noi într-un sistem de irigat. Numai că, fiind vorba de terenuri în arendă, este destul de complicat să investim noi în irigaţii. O dată şi pentru că avem nevoie de bani mulţi, dar şi pentru că nu ştim ce au de gând să facă proprietarii cu terenurile. Aceştia pot ieşi din societate şi pot încredinţa altei firme pământul.

Noi nu avem cum să-i ţinem în loc. Mai ales că în ultima vreme au venit foarte mulţi străini, din Italia, Germania etc., care caută terenuri pentru arendat. Culmea este că străinii promit că le vor acorda oamenilor cantităţi mari de cereale, ceea ce nu este în regulă, ţinând cont de realităţi. Cel mai probabil, au alte intenţii, dorind să-i atragă pe proprietari până îşi ating scopurile”, mărturiseşte Alin Torj.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →