Oaspeţii au rămas plăcut impresionaţi că au avut şansa să viziteze una dintre cele mai performante societăţi din România care a investit aproape 4 milioane de euro în modernizarea fermei de creştere a vacilor de lapte din rasa Holstein.

Echipa de conducere formată din Vasile Arhip, director economic, Bogdan Vasiliu, medic veterinar, Gabriela Ganea, şef de fermă zootehnică, în frunte cu managerul Gavrilă Tuchiluş, a prezentat în linii mari istoria şi realizările societăţii Agrimat, cu accent pe perfomanţele obţinute pe manageriatul de calitate exercitat într-o fermă din elita agriculturii româneşti.

Urcuşul unui drum extrem de greu

În anul 1990, atunci când Gavrilă Tuchiluş, un tânăr agronom în vârstă de 33 de ani a venit pe funcţia de director, Agrimat era unitate de stat modestă şi lucra o suprafaţă de 3.500 ha teren arabil, 240 ha de livadă şi exploata o fermă de animale cu un efectiv în jur de 1.200 vaci cu lapte şi 10 mii de oi.

„Timp de zece ani ne-a fost extrem de greu! În 1996 am restructurat societatea, introducând un program de gestiune unică a înregii activităţi, demarând, în acelaşi timp, un program investiţional considerabil constând în tehnologii moderne, maşini şi utilaje agricole performante, în instruirea şi calificarea oamenilor. Împreună cu echipa de specialişti, la ferma zootehnică am făcut un program de ameliorare foarte sever, cu cei mai buni tauri care erau atunci în România”, a subliniat directorul Agrimat.

Prima fermă din România care a folosit tauri genomi

Rezultatele s-au văzut imediat după prima campanie agricolă când au scăzut semnificativ costurile de producţie, producţiile obţinute s-au îmbunătăţit şi au crescut indicatorii de eficienţă.  

„Astăzi, împreună cu băiatul meu, lucrăm aproape 5.000 de hectare. Avem ferma de vaci cu lapte cu 1.600 de capete şi cu 1.300 de capre. Prima firmă care a venit cu material seminal în România a fost din SUA. Am făcut selecţie, am avut rezultate foarte bune. În 2007 am făcut transfer de embrioni, iar pentru mărirea numărului de femele am folosit foarte mult material sexat. Cu transferul de embrioni am avut cele mai bune rezultate la nivel de ţară, obţinând produşi performanţi. Junincile le-am reţinut pentru reproducţie, am recoltat embrioni să ridicăm genetica, iar tăuraşii i-am dat la Semtest şi am luat material seminal pe care l-am difuzat în ţară. Am fost prima fermă din România care a folosit tauri genomi”, a punctat Tuchiluş.

O investiţie de aproape 4 milioane de euro

În 2018, conducerea Agrimat a luat decizia construirii unor noi adăposturi moderne, investiţia urcând la aproape 4 milioane de euro. Spaţiul de cazare şi nutriţie, proiectat pentru 500 de capete (cu 200 m lungime, 32 m deschidere, 14 m lăţime), a fost dotat cu toate utilităţile, pe modelul fermelor americane: instalaţii moderne, robot de furajare, (fiecare animal consumând în medie de 52 kg de furaj pe zi, în total circa 100 de tone zilnic), sală de muls cu 48 de posturi, fiecare având cu mic laborator de testare a laptelui. Vacile sunt mulse în circa 2 ore şi jumătate, de trei ori pe zi; stau pe un pat de odihnă sau dorm pe saltea cu memorie special realizată pentru a spori confortul.

De 20 de ani funcţionează un management al animalelor complet automatizat, aplicat pentru fiecare văcuţă în parte. Pentru monitorizarea performanţelor, dar şi a sănătăţii şi intrării în călduri a animalelor, ferma este dotată cu instalaţie de muls Afibanat şi cu programul Afimilk, cel mai performant în domeniul zootehnic. Personalul fermei are suficientă experienţă profesională şi e foarte bine pregătit.

Obiectivul major al producţiei de lapte este atingerea unui milion de litri lunar. Laptele produs la Agrimat este prelucrat de Cooperativa Agricolă Agrolact Moldova, din care face parte şi Agrimat.

Agrimat dispune de grupuri electrogeneratoare, de două lagune pentru managementul dejecţiilor, apele pluviale sunt colectate şi utilizate la irigarea a 86 de hectare cu plante furajere.

Investiţia nu-i finalizată, mai trebuia un adăpost de încă 500 de capete pentru a avea 1.000 de animale la muls, însă lucrările s-au oprit din cauza anului 2020 extrem de secetos, urmat de pandemia Covid 19. 

Apa este factorul limitativ în producţia vegetală

„Lucrăm aproape 5.000 de ha teren arabil, cultivăm grâu, orz, rapiţă, floarea soarelui, porumb, lucernă, ne producem singuri sămânţa de grâu, de orz, de triticale. Ne facem furaje pentru un an şi jumătate: semifân şi fân de lucernă, siloz de porumb. Am luat prima coasă la triticale şi analizele ne-au confirmat bunele rezultate. Factorul limitativ în zona noastră este apa, din care cauză producţiile nu sunt uniforme în fiecare sezon”, a rostit cu amărăciune Gavrilă Tuchiluş, însă i-au renăscut speranţele că va iriga din moment ce s-a aprobat o investiţie care prevede asigurarea apei pe 30.000 de hectare.

„Între 2011-2013 am realizat din resurse proprii o capacitate de depozitare a cerealelor de 25 mii de tone. În gama de tractoare, predomină marca Fendt, alături de John Deere. Pe utilajele mari lucrează doi oameni; tractorul pleacă lunea şi se întoarce duminică dimineaţa la atelierul mecanic. Avem specialişti de bună calitate şi mecanizatori de foarte bună calitate, i-am motivat să rămână în ţară şi au stabilitate la Agrimat”, a precizat Vasile Arhip, directorul economic.

Tinerii olandezi au fost plăcut impresionaţi de ce au vizitat

„Am avut oaspeţi din vest, majoritatea studenţi, fii de fermieri, foarte interesaţi de ceea ce au văzut. Ce m-a impresionat a fost faptul că au pus foarte întrebări practice, nu au fost simpli vizitatori. Tinerii olandezi au fost plăcut impresionaţi să vadă grajduri noi, moderne, foarte aerisite, apreciind genetica mai veche, stilul american şi genetica olandeză CRV pe care lucrăm noi acum. Au fost foarte interesaţi de microclimat, au pus foarte multe întrebări legate de patul de şedere şi de dimensiunile covorului de odihnă care asigură un confort sporit vacilor.

De asemenea, au remarcat că animalele noastre au o stare de sănătate optimă (fără afecţiuni podale, pulmonale sau diaree), beneficiind de condiţii excelente de confort şi bunăstare”, ne-a declarat ing. Gabriela Ganea, şefa fermei zootehnice.

Un profil optim de animal

„Producţia de lapte este foarte bună, în medie 40 de litri pe fermă, având 4,2%, grăsimea şi 3,4-3,5% proteina. Ne-am propus să realizăm un profil de animal cu următoarele caracteristici: o vacă sănătoasă, cu talie mijlocie, care să stea foarte bine pe picioare, având mărită durata de viaţă cu cel puţin un viţel şi jumătate, care să crească reproducţia şi componentele laptelui şi care să valorifice la maximum furajele, exprimându-şi singure potenţialul productiv”, a completat medicul veterinar Bogdan Vasiliu.

Marian MUŞAT