Portofoliul de produse Pioneer în România include porumb, floarea-soarelui, soia, lucernă, rapiţă şi inoculanţi. Pentru Pioneer cea mai importantă cultură, practic tradiţia Pioneer de aproape un secol, o reprezintă porumbul, 70% din cifra de afaceri fiind realizată din comercializarea de seminţe de porumb şi ocupând 32% din piaţa românească de seminţe pentru această cultură.
În 2017, în România, porumbul a ocupat aproximativ 2,3 mil. ha, 72% din sămânţa folosită la semănat fiind certificată. ”Cei mai vânduţi hibrizi ai noştri sunt cei mai noi, care au şi preţul mai mare, dar care oferă premisele unor producţii deosebite, în condiţiile realizării tehnologiei. În 2017, vânzările noastre au crescut cu 80 de mii de saci şi, din top zece cei mai vânduţi hibrizi din România, şase sunt ai Pioneer – toţi AQUAmax®: P9903, P9241, P9911, P9537, 0023 şi 0216. Asta seamănă aproximativ 70% dintre fermierii din România”, spunea Ionuţ Neştian.
Recomandări pentru zona Moldovei
Sămânţa bine aleasă poate asigura un spor de producţie de minim 20-30%, subliniază specialiştii. ”În continuare, numeroşi fermieri fug de hibrizii extratimpurii de porumb. După ani de experienţe practice şi de recoltări comparative, subliniez pentru anul 2018 faptul că în anii secetoşi, cum au fost 2015 şi 2016, cele mai bune producţii le-am obţinut la grupele FAO 270-340. Personal, nu aş scoate sub nici o formă din structura de culturi această grupă de maturitate. Ţinând cont de rezultatele din zona Moldovei, recomandările pentru această grupă de maturitate sunt 8567 (275 FAO) şi 9074, care consider că ar trebui să fie AQUAmax®, fiindcă în condiţii de secetă, în ultimii doi ani, am bătut ca producţii chiar şi hibrizii FAO 400. Numai că, pentru a deveni AQUAmax®, hibridul ar trebui să fie considerat astfel în toate ţările, ceea ce acum nu se întâmplă. Pentru fermieri, avantajul este că nefiind AQUAmax®, sămânţa din hibridul 9074 este mai ieftină”, remarca Ionuţ Neştian.
Tot legat de recomandările pentru zona Moldovei, bazate pe rezultatele practice din ultimii ani, specialistul sublinia că majoritatea hibrizilor Pioneer sunt din grupele FAO 300-370, cu exemplele P9241 (330 FAO) – al treilea ca volum de vânzări în România, P9415 (340 FAO), P9537 (350 FAO) şi 9903, hibridul care, potrivit Raportului Kleffmann, în anul 2017 a fost cel mai vândut hibrid de porumb din Europa. “Referitor la anul 2017, acolo unde au existat precipitaţii, cele mai bune producţii din judeţele Neamţ, Botoşani şi Iaşi au fost obţinute la hibrizii din grupa FAO 400, respectiv 0023 şi 9911. Toate aceste rezultate şi observaţii, de fapt, acum, înainte de semănat, înseamnă sublinieri ale ideii că este esenţial să cunoaştem caracteristicile zonei în care semănăm şi, având în vedere schimbările climatice continui, să alegem sămânţa care oferă producţiile cele mai bune – producţii verificate în condiţii reale şi cât mai recente”, sublinia Ionuţ Neştian.
În privinţa producţiei de sămânţă, se consideră că, datorită celor aproximativ 12 mii de hectare aflate anual în cultură, Pioneer Hi-Bred România este compania cu cea mai mare suprafaţă destinată loturilor de hibridare din ţara noastră.
Seceta i-a determinat pe fermieri să înlocuiască porumbul cu floarea-soarelui
Cât priveşte cultura de floarea-soarelui, dacă la nivel mondial pentru Pioneer nu reprezintă o afacere foarte mare, în Europa de Sud-Est şi, în mod particular, în România, cultura aceasta este la fel de importantă ca şi afacerea cu porumb. În anul 2017, în ţara noastră cultura de floarea-soarelui a ocupat o suprafaţă record. ”Seceta i-a determinat pe mulţi fermieri să renunţe la porumb şi, în primăvară, să îşi mute opţiunile către floarea-soarelui. Astfel, în anul 2017 cultura a ocupat o suprafaţă de 1.155.000 ha, cu mult mai mult decât ar trebui să deţină România. Cu o asemenea suprafaţă, nu se poate vorbi despre o rotaţie corespunzătoare a culturii. Iar creşterea suprafeţelor a fost exact în zonele cu secetă, în ultimii doi ani, respectiv în Moldova, Oltenia şi vestul ţării”, preciza Ionuţ Neştian.
Tehnologia convenţională aproape că nu mai există
Reprezentantul Pioneer observa că tehnologia convenţională de cultivare – adică sămânţă fără tehnologie de rezistenţă la erbicide -, aproape că nu mai există, în prezent fermierii optând fie pentru sistemul Clearfield, fie pentru sistemul tehnologic Express. “Pe de altă parte, din anul 2014 tehnologia Clearfield a scăzut de la 56% la 45%, pe fondul creşterii ponderii tehnologiei Express, de la 34% la 45% din piaţă. Iar, apropos de piaţă, în ceea ce ne priveşte, dacă în anul 2016, dintre cei zece producători de floarea-soarelui mai importanţi nouă foloseau sămânţă Pioneer, în acest moment toţi cei zece fermieri de top aleg Pioneer, compania crescând la 42,9% din piaţă. Aceşti fermieri folosesc doar hibrizii noştri şi doar doi hibrizi, respectiv LE 25 şi LE 99”, explica Ionuţ Neştian.
Chiar dacă acum floarea-soarelui în sistem de tehnologie convenţională şi-a redus foarte mult aria în care este prezentă, specialiştii DuPont Pioneer prognozează o revenire a fermierilor la hibrizii convenţionali. Aceasta, deoarece modul de lucru al fermierilor din România demonstrează faptul că terenul se prelucrează din ce în ce mai bine, buruienile se combat din ce în ce mai eficient şi nu va mai fi o mare problemă folosirea seminţei conveţionale de floarea-soarelui. Deocamdată, însă, din cauza gradului mare de îmburuienare a terenurilor cu dicotiledonate, rămâne ca fermierii să aleagă, inclusiv în anul 2018, hibrizi de floarea-soarelui cu tehnologie Clearfield sau Express.
Ionuţ Neştian: “Deşi în ţară încă mai avem aproximativ 28% din sămânţa folosită la semănat cu o calitate îndoielnică, nefiind certificată, proporţia celor care utilizează sămânţă certificată a crescut. De asemenea, fermierii sunt tot mai interesaţi de calitatea seminţei şi, de aceea, caută să se aprovizioneze cât mai din timp, pentru a avea acces la ceea ce este mai bun, fără ca preţul să mai reprezinte un criteriu esenţial”.
PRODUCŢII AGRICOLE LA POTENŢIALUL MAXIM
Creşterea spectaculoasă a populaţiei lumii, în ultimii 60 de ani, de la 1,7 miliarde la 7 miliarde de oameni, a fost susţinută inclusiv de marile descoperiri din agricultură care au permis asigurarea cantităţilor necesare de alimente. Două dintre aceste descoperiri sunt hibrizii de porumb şi îngrăşămintele cu azot.
Astăzi, se caută în continuare soluţii pentru a rezolva trei dintre cele mai mari probleme ale omenirii: resursele alimentare, resursele naturale şi energetice şi protecţia mediului. Pe acest fond general, dar şi în contextul concret în care inclusiv fermierii români pornesc noua campanie de înfiinţare a culturilor de porumb, floarea-soarelui şi soia, devin extrem de importante observaţiile şi experienţele care pot oferi soluţii tehnice pentru sporirea producţiilor şi a calităţii acestora.
La două dintre cele mai importante culturi, respectiv porumb şi soia, în lume deja s-au obţinut producţii record, care depăşesc inclusiv nivelul maxim al potenţialului seminţelor. ”În SUA, acum doi ani, la un hibrid Pioneer de porumb 800 FAO (P1197), un fermier a obţinut incredibila producţie de 35,5 tone/ha. Cei care au absolvit Facultatea de Agricultură au învăţat, la disciplina Ameliorare, că potenţialul maxim de producţie la porumb este 30 t/ha. Iată că fermierii, identificând şi aplicând soluţiile potrivite, au reuşit să depăşească potenţialul. La soia, recordul mondial la care s-a ajuns în producţie este şi mai senzaţional, respectiv de 11,4 t/ha. Aşadar, cercetând, căutând mereu să îmbunătăţim activitatea, se pot face paşi înainte. Din cei 12.000 de angajaţi Pioneer, la nivel mondial, 4.000 lucrează în cercetare. Şi în România se desfăşoară numeroase cercetări, având aproximativ 20 de angajaţi cu acest obiectiv clar”, explica Ionuţ Neştian, director regional Pioneer Hi-Bred România.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)
