Tehnologiile conservative aduc beneficii agronomice și economii importante de resurse în ferme. Și nu doar atât. Fermierii care le practică pot accesa și sume consistente de bani în plus prin creditele de carbon.
Dan Grădinaru lucrează, în Dumbrava, jud. Neamț, 600 hectare de teren agricol și deține o fermă cu un efectiv de 80 mii de găini ouătoare. În ultimii 10 ani, efectele schimbărilor climatice au fost resimțite îndeosebi pe segmentul de asigurare a furajelor. Au fost ani caracterizați de riscuri termice și hidrice alarmante, respectiv secete accentuate, prelungite și repetate, precum și căderi violente de precipitații în perioade scurte de timp.
”Am căutat o soluție pentru conservarea apei în sol”
”Am încercat să ne adaptăm strategiile din ferme, prin modul de lucru al solului, alegerea semințelor și a celorlalte elemente de tehnologie. În structura de culturi am grâu, soia și porumb. Toată recolta este direcționată către ferma de păsări. Din cauză că, deja, suntem în cel de-al treilea an consecutiv cu secetă, am căutat o soluție pentru conservarea apei în sol. Trecerea la sistemul no-till a adus beneficiul principal de păstrare a apei în sol și am continuat”, ne-a declarat fermierul.
Agricultura carbonului i-a adus și alte avantaje
Totodată, a aflat că poate să aplice și pentru platforma de carbon, pentru a atrage sume suplimentare prin credite de carbon, corespunzătoare nivelului la care se ajunge în aplicarea tehnologiei conservative. ”În aproximativ 30 minute, cu consilierea celor de la eAgronom, m-am înscris pe platformă. Dar dincolo de avantajele oferite de creditele de carbon, practicile specifice aduc încă multe alte beneficii în fermă. De exemplu, anul acesta, sub nicio formă nu am avut o diminuare de producție, am conservat apa în sol și am redus costurile. Mai mult, împreună cu un vecin care încă nu a trecut la agricultura carbonului (lucrări minime ale solului, culturi de acoperire, management atent al îngrășămintelor, etc), la limita terenurilor noastre, am săpat o groapă cu lungimea de 1 m și adâncimea de 60 cm, șanț la mine și șanț la vecin, apoi am analizat profilul de sol. La mine exista deja o anumită populație de râme, iar la el nu. Aceasta, după numai un an”, arăta fermierul, pe care l-am întâlnit la un eveniment de consultare a părților locale interesate de proiectul eAgronom ”Îmbunătățirea Sănătății Solurilor din UE“, desfășurat în Bacău luna trecută.
Dan Grădinaru
Un bun care poate fi tranzacționat la burse
În cadrul aceluiași eveniment, patru fermieri din zona Făurei, jud. Neamț, care au terenurile învecinate, subliniau faptul că agricultura regenerativă și creditele de carbon nu sunt doar pentru marii fermieri, ci și pentru cei cu suprafețe mai mici. Lucrează câte aproximativ 200 ha, în două ferme de familie, respectiv o fermă ce aparține tandemului tată-fiu și o fermă organizată de doi cumnați. ”Ne-am interesat de sistemul de agricultură regenerativă încă din anul 2017 și chiar îl aplicăm în ambele ferme. Am consemnat mai multe beneficii, cel mai recent fiind acela al creditelor de carbon, prin care obținem un bun care poate fi tranzacționat la burse și care poate reprezenta o resursă financiară suplimentară în fermă”, arătau Emanuel Patraș, cumnatul său Cristi Rotariu, alături de Daniel Adăscăliței și fiul său, Eduard Adăscăliței.
De la stg. la dr.: Eduard Adăscăliței și tatăl său Daniel Adăscăliței, Emanuel Patraș și cumnatul său Cristi Rotariu
Decizie documentată și argumentată
Fermierii știu că aceste credite de carbon rezolvă problema schimbărilor climatice, dar au garanția că practicile pe care le-au adoptat pot contribui, de exemplu, la creșterea numărului de plante pe metrul pătrat, la reducerea consumului de combustibil sau la diminuarea eroziunii solurilor. ”Avem fermele într-o zonă colinară, iar verile cu ploi abundente și într-un timp scurt reprezintă o foarte mare spaimă. Ne-a convins o carte de agrotehnică a domnului prof. univ. dr. Mihai Berca – ”Transformarea modernă a agriculturii”. Apoi, am aplicat ceea ce ni se potrivea. Acum, știm, de exemplu, să facem o diferență argumentată între curentul care spune că agricultura clasică este un poluator, din cauza emisiilor de CO2 determinate de arderea stratului de humus, și curentul care relevă faptul că agricultura conservativă este cea care, dimpotrivă, fixează carbonul în sol și îl transformă în elemente utile viitoarelor culturi”, arătau fermierii nemțeni.
Parteneriat pe termen lung cu natura
”Inițial, am avut o activitate de distribuție de inputuri agricole și de furnizare de servicii de consultanță de specialitate. Pur și simplu, am simțit nevoia ca, în plus, să organizăm și o fermă vegetală proprie, tocmai pentru a încerca să contribuim la sustenabilitatea agriculturii din România, prin realizarea unui act de educație practică. Astfel, în Secuieni, am înființat o fermă vegetală de 300 ha în care aplicăm toate soluțiile pe care le propunem fermierilor și tot mai mulți dintre aceștia au înțeles necesitatea de a adera la acel principiu de parteneriat pe termen lung cu natura. (…) Atât pentru noi, cât și pentru fermierii cu care colaborăm, ne-am implicat și în obținerea creditelor de carbon, fiind în parteneriat cu eAgronom”, puncta Mariana Enache, reprezentantă Agricrops Chim Iași, o unitate cu capital integral românesc.
În practica agricolă, ne îndreptăm tot mai mult către soluții precum lucrări conservative ale solului, culturi secundare și de acoperire, îmbogățire vegetativă ambientală, agricultură digitală care să nu deranjeze inutil activitățile din sol, adică viața solului. – MARIANA ENACHE, Reprezentantă Agricrops Chim Iași
AMBIȚIILE DE MEDIU EUROPENE
Uniunea Europeană, prin Green Deal, și-a asumat ca până în anul 2030 să reducă emisiile de GES cu 55% față de nivelul din anul 1990, iar până în anii 2050 să devină neutră din punct de vedere climatic. În acest context, au apărut Programul Carbon (care înglobează stimulente pentru cei care adoptă sistemul de agricultură regenerativă) și sistemul de agricultură cu emisii scăzute de CO2 (C-farming).
Un credit de carbon reprezintă o tonă de carbon înmagazinat în sol.
PROGRAMUL CARBON
”Programul Carbon le permite fermierilor să genereze fluxuri de venituri suplimentare, să îmbunătățească sănătatea și calitatea solului și să aibă acces la o finanțare mai bună. Mulți agricultori au trecut, deja, la practici agricole sustenabile care le aduc beneficii multiple, dar pentru ca aceștia să capete avantaje financiare maxime, am început deja să le sugerăm ceea ce ar trebui să aplice în ferme, pentru a crește amprenta de carbon și pentru a reduce sursele de emisii. Între beneficii, se numără:
- Îmbunătățițirea calității solului (păstrarea mai multor nutrienți în sol și îmbunătățirea capacității de reținere a apei);
- Reducerea costului de producție (optimizarea utilizării combustibilului și îngrășămintelor);
- Recompense în bani, pentru creditele de carbon generate în ferme (creditele se pot vinde atunci când dorește fermierul);
- Acces la condiții de finanțare mai bune (afacerea fermierilor ajunge la un nivel calitativ care permite obținerea de credite sustenabile cu rate ale dobânzii mai bune).
Înscrierea se face pentru 5 ani, iar fermierii pot beneficia timp de 20 de ani de acum încolo de Programul Carbon”, explica Andreea Flavia Brezoianu, Country Lead la eAgronom, organizator al evenimentului desfășurat în Bacău.