Perioada de tranziţie către viitoarea Politică Agricolă Comună putem spune că a început deja, cu toate că mai sunt de stabilit anumite aspecte până ce vom şti cu exactitate elementele care vor defini această reformă. În contextul dat, autorităţile naţionale sunt presate să vină cu propuneri concrete privind contribuţia la Pactul Verde European. Dar indiferent de mecanismele pe care le va implementa fiecare stat membru, scopul este acelaşi, de asumare a obiectivelor şi priorităţilor stabilite în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator” şi în materie de biodiversitate. În cazul nostru, ideile încep să prindă contur, aşa cum am putut afla cu ocazia conferinţei online organizată pe 25 martie de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România, pe această temă de interes major.
Noua PAC schimbă abordarea
Aşa cum remarca în deschiderea evenimentului şi Mihail Dumitru, director adjunct al DG Agri, această reformă PAC aduce multe schimbări.
1. În primul rând, pentru că pune la un loc într-un plan strategic cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune.
2. În al doilea rând, pentru că oferă statelor membre mult mai multă flexibilitate şi posibilitatea de a stabili mijloacele de intervenţie în raport cu situaţia şi contextul naţional, regional şi chiar local. „Ştiu că foarte multă lume consideră că obiectivele stabilite de Uniunea Europeană sunt foarte ambiţioase şi că pot eventual să aibă un impact foarte mare asupra sectorului, dar cred că angajamentul fermierilor, contribuţia cercetării, această combinaţie dintre autorităţi şi actorii de pe teren, vor putea să angajeze foarte serios sectorul agro-alimentar şi lanţul agro-alimentar în această transformare, în această schimbare de paradigmă în care vrem ca tot lanţul agro-alimentar să devină sustenabil şi să contribuie la obiectivele climatice şi de protecţia mediului”, spunea Dumitru.
Teama fermierilor europeni
Decebal Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, a întrebat care ar putea fi implicaţiile date de creşterea ambiţiilor de mediu din Acordul Verde transpuse în strategia „De la fermă la furculiţă”, în paralel cu deschiderea acordurilor comerciale cu ţări terţe care nu respectă aceleaşi reguli şi care măresc inevitabil costurile de producţie ale fermierilor europeni. Reprezentantul DG Agri a explicat că Uniunea Europeană urmăreşte crearea unui mecanism de reglementare la frontiere, astfel încât să existe posibilitatea de a proteja producătorii europeni de alte practici care nu sunt conforme cu standardele pe care aceştia sunt obligaţi să le îndeplinească. „Europa are printre cele mai înalte standarde şi vrea să meargă şi mai sus, având în vedere obiectivul ei de a obţine neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050”, a amintit fostul ministru.
Riscul tranziţiei spre economia verde
La rândul său, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea stabilirii unui echilibru între tipul de agricultură responsabilă, pe care autorităţile de la Bruxelles încearcă de ceva timp să îl promoveze, şi menţinerea viabilităţii fermierilor. „Existenţa acestui Pact ecologic european, şi mai ales componenta strategiei «De la fermă la consumator», oferă un cadru pentru dezvoltarea unor modele bazate pe creşterea valorii adăugate în întreg lanţul alimentar. Dar această tranziţie către o economie verde, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, nu trebuie să afecteze viabilitatea fermierilor, ci să atingă scopul pe care ni-l propunem cu toţii, respectiv obţinerea de alimente sigure, nutritive, de calitate înaltă şi la preţuri decente”, susţine ministrul Oros.
Ce obiective avem?
În opinia sa, în linii mari, obiectivele PNS ar trebui să aibă în vedere promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat, consolidarea orientării către piaţă, creşterea competitivităţii fermierilor, îmbunătăţirea poziţiei fermierului în lanţul valoric şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea zonelor rurale.
Agricultorii români poluează mai puţin!
Adrian Oros a evidenţiat faptul că decalajele dintre România şi statele membre cu o agricultură poluantă ar fi mai mari decât o arată statistica oficială. „Valorile indicatorilor pentru România contribuie la menţinerea la nivel european a unor medii mai reduse din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. Spre exemplu, în perioada 2015-2016, România a înregistrat o scădere cu 2,4 la sută a emisiilor de amoniac provenite din agricultură. De asemenea, emisia de metan şi oxid de azot la hectar pe suprafaţa agricolă utilizată în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – 1,29 kilotone echivalent de dioxid de carbon la mia de hectare, raportat la o medie europeană de 2,83 kilotone la mia de hectare”, afirmă ministrul agriculturii.
Referitor la viitoarea perioadă de programare, observăm că accentul este mutat de pe conformitate pe performanţă. Sigur, vom fi foarte atenţi la definirea acestui Program Naţional Strategic, pe protecţia calităţii solului şi tot ceea ce înseamnă acest lucru – limitarea eroziunii, menţinerea nivelului de materie organică, practici agricole prietenoase, reducerea cantităţilor de substanţe – tot ceea ce se propune în acest Green Deal
ADRIAN OROS
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Pregătirea și implementarea Green Deal este una din cele mai mari provocări din istoria Uniunii Europene, care va crea un adevărat tsunami în zona de consultanţă, instrumente financiare și fonduri pentru inovaţie. Vor reuși fermierii să se integreze în această nouă realitate? CLICK AICI și vezi care sunt ambiţiile Pactului Verde și ce incertitudini creează noua strategie europeană!
un articol de
LIVIU GORDEA
