Sursa foto: dronedj.com
Emiratele Arabe Unite au fost afectate, în această vară, de temperaturi sufocante, care au atins 51,8 grade Celsius în luna iunie, iar media anuală a precipitaţiilor este de 100 litri/mp. Spre comparaţie, în 2020, an extrem de secetos pentru România, în zonele cele mai afectate de secetă din sudul, estul şi vestul extrem al ţării noastre, cantitățile anuale de precipitații au variat între 300 și 600 litri/mp, potrivit datelor ANM.
CE ESTE „CLOUD SEEDING”
„Cloud seeding” (însămânțarea norilor) este tehnica prin care se încearcă modificarea cantităţii de precipitaţii produse de nori.
Cea mai frecvent utilizată metodă de „cloud seeding”, considerată deja „tradiţională”, este dispersarea în atmosferă a unor substanţe chimice, cel mai adesea iodură de argint, săruri de potasiu şi sodiu sau zăpadă carbonică, ce favorizează formarea picăturilor de apă sau de gheaţă, pentru a provoca ploi sau ninsori. Tehnologia este aplicată în mai multe ţări care se confruntă cu lipsa precipitaţiilor, inclusiv în mai multe state din SUA.
Emiratele Arabe Unite investesc în astfel de tehnologii de mai bine de zece ani, timp în care au cheltuit peste 15 milioane de dolari, în nouă proiecte. De asemenea, au 130 de baraje şi diguri, cu o capacitate de 120 de milioane de metri cubi, pentru a stoca apa provenită din precipitaţii.
Pentru autorităţile din Emirate, costul obţinerii unui metru cub de apă prin metoda de „cloud seeding” este de un cent, de 60 de ori mai mic decât costul obţinerii apei prin alte metode, precum desalinizarea, susţin cei de la Centrul Naţional de Meteorologie din Emiratele Arabe.
DRONE CARE ADUC PLOAIA
Noutatea tehnologiei aplicate de Emiratele Arabe în această vară este aceea că, în loc de substanţe chimice, sunt utilizate impulsuri electrice transmise de drone către nori.
Dronele eliberează impulsuri electrice pentru a face particulele de apă să se unească, astfel încât să formeze stropi suficient de mari care să genereze ploaie.
Metoda este dezvoltată de Universitatea din Reading, Marea Britanie şi permite utilizarea unor vehicule de dimensiuni reduse, care zboară la înălţimi mici, spre deosebire de metoda tradiţională de „cloud seeding”, pentru care este nevoie de aeronave mari, care zboară desupra norilor pentru a elibera rachetele cu substanţe chimice.
RISCURI POSIBILE
Dacă noua metodă de „cloud seeding” se va dovedi eficientă şi rentabilă, ar putea fi extinsă şi utilizată pe scară largă. Unul dintre avantaje ar fi eliminarea riscului asociat utilizării de substanţe chimice, existând temeri că, în cazul metodei tradiţionale de „cloud seeding”, particulele acumulate în nori pentru a provoca ploaia ar putea persista, dovedindu-se, în cele din urmă, cancerigene pentru oameni sau dăunătoare mediului.
Şi noua metodă ar putea prezenta totuşi anumite riscuri, existând îngrijorări că procesul ar putea cauza ploi prea abundente într-un timp scurt şi inundaţii.
De exemplu, în Al Ain, oraş din Emiratul Abu Dhabi aflat în deşert, o misiune de „cloud seeding” cu drone a provocat, la finalul lunii iulie, o furtună puternică şi precipitaţii de 6,9 litri/mp în doar câteva ore.
