Plantele au răsărit! Vom avea culturi viguroase? - Revista Ferma
9 minute de citit

Plantele au răsărit! Vom avea culturi viguroase?

foto pag18 copy m Plantele au răsărit! Vom avea culturi viguroase?

CĂLĂRAŞI

George Cărteraru, directorul Cooperativei Agricole Dorobanţu 2009, din judeţul Călăraşi, a semănat 20 de hectare cu rapiţă. La scurt timp după însămânţare, fermierul era decis să întoarcă întreaga suprafaţă, însă n-a făcut-o. „La un moment dat am vrut s-o întorc, deoarece vedeam că nu mai răsare. Dar tocmai atunci a venit o ploaie. Imediat după precipitaţii, rapiţa a răsărit”, spune George Cărteraru.

Cum arată cultura? „Acum, rapiţa e răsărită, toată. Problema este că, în acelaşi lan, o parte a culturii arată mai bine, iar o parte nu este cum trebuie. Unele plante abia au prins viaţă, iar altele sunt ca salata”, susţine George Cărteraru.

 

Grâul – 550 plante pe metru pătrat

Cultura de grâu, în schimb, este în stare bună. „Deja după cinci zile de la semănare, grâul a început să răsară. În momentul de faţă, lanurile sunt înverzite, cultura arată foarte bine. Am o densitate de 550 de plante pe metru pătrat, nu ştiu însă dacă va rămâne la fel. Anul trecut aveam aceeaşi densitate la răsărire. Totul va depinde, desigur, de cum va evolua în continuare, de cum va intra şi cum va ieşi din iarnă”, afirmă George Cărteraru.

Comparativ cu 2011, fermierul a diminuat cantitatea de sămânţă. „Diferenţa este că în 2011 am dat 330 kilograme de sămânţă la hectar, pe când acum am folosit doar 230-240 kilograme. Am dorit să reduc cantitatea atât din cauza costurilor, dar şi pentru a urmări cum se va comporta cultura în aceste condiţii. Sper însă că nu va fi din nou secetă”, susţine George Cărteraru.


18 hibrizi testaţi, unul ales

Fermierul spune că la alegerea seminţei este nevoit să testeze 18 tipuri de hibrizi asemănători. „De regulă, noi mergem pe propriile noastre loturi experimentale, unde testăm o serie de hibrizi. După ce recoltăm şi cântărim, analizăm fiecare soi în parte, cu plusuri şi cu minusuri.

Doar procedând astfel facem o alegere cât mai bună. Câteodată este foarte greu. Pentru că am constatat diferenţe chiar şi pe acelaşi rând, nu mai vorbesc de sole diferite. Am fost nevoiţi să testăm şi 18 hibrizi pentru a alege unul final.

Evaluarea continuă şi după ce am introdus un hibrid în planul de producţie. Ținem cont de sfaturile specialiştilor, dar nimic nu se compară cu propriile experienţe avute cu un anumit hibrid. În cele din urmă, producţia obţinută ne arată adevăratul potenţial şi calitatea”, declară George Cărteraru.

La rapiţă, în schimb, alegerea hibrizilor se face după alte criterii decât cele folosite la grâu şi porumb. „La rapiţă nu se mai ţine cont de hibrizi. Am constatat că dacă nu merge un hibrid de rapiţă, nu va merge nici altul. Rapiţa e o cultură mult mai pretenţioasă şi atipică din toate punctele de vedere, asta este părerea mea”, afirmă George Cărteraru.


BRĂILA
Denistatea rapiţei – 60 plante/mp

Constantin Mocanu, director al societăţii agricole Braicoop Brăila, a mărit suprafeţele cultivate cu grâu, orz şi rapiţă pe terenurile unde există posibilităţi de irigare. „Am crescut puţin suprafeţele cu grâu, rapiţă şi orz pe loturile unde putem iriga. La momentul de faţă, din cele 1000 de hectare, câte lucrăm în total, noi irigăm circa 600 ha”, susţine Constantin Mocanu.

Care este în prezent starea de vegetaţie a culturilor? „Rapiţa a răsărit şi are o densitate de circa 60 de plante pe metru pătrat. Pe o scară de la unu la zece, dacă doriţi, eu aş aprecia că rapiţa are acum nota 7,5. Suntem cam la limită. Norocul nostru a fost ultima ploaie, căzută acum trei săptămâni, de 56 de litri de apă pe metru pătrat, care, de fapt, ne-a salvat.

Altfel, eram obligaţi să întoarcem cultura de rapiţă, nu aveam ce-i mai face fără apă. În stadiul de faţă, apreciez că rapiţa ar mai avea nevoie de 25-30 de litri de apă, pentru ca totul să meargă bine”, susţine Constantin Mocanu.

 

Semănatul – în perioada optimă, dar în teren bolovănos

La mijlocul lunii octombrie, însămânţarea culturilor de grâu şi de orz era pe ultima sută de metri. „La grâu aş mai avea nevoie de vreo două zile pentru a finaliza semănatul. Iar la orz mai am de semănat circa 30 ha. Prin urmare, o să mă încadrez în termen cu amândouă”, ne-a asigurat Constantin Mocanu.

Dar solul este neobişnuit de tare. „Semănatul se desfăşoară în condiţii extrem de dificile, din cauză că pământul este foarte tare, bolovănos. Solul este ca betonul, nu se mai poate sparge decât foarte greu.

Un bolovan ajunge la 5-10 centimetri. Însă n-am avut de ales, ne-am grăbit cu orice preţ să finalizăm semănatul în perioada optimă. Știm din proprie experienţă că numai aşa putem obţine producţii bune. Suntem pe principiul că trebuie neapărat să terminăm semănatul în perioada optimă. Aşa am procedat întotdeauna, asta urmărim şi acum.

Este extrem de important ca grâul să intre înfrăţit în iarnă dacă dorim să avem ce recolta. Grâul trebuie să aibă timp să răsără, deci trebuie semănat la timp”, susţine Constantin Mocanu.
Societatea Braicoop Brăila cultivă în campania de toamnă 50 ha cu rapiţă, 60 ha cu orz şi 250 ha cu grâu.


BIHOR
Rapiţa e răsărită pe 90% din suprafaţă


„Dacă avem climă favorabilă, putem semăna grâu şi în luna februarie
Ioan Cuc, fermier din localitatea Biharia, judeţul Bihor

Ioan Cuc, director al societăţii Crişana Cereale Grup, localitatea Biharia, judeţul Bihor, spune că îşi alcătuieşte planul de culturi şi alege hibrizii şi soiurile în funcţie de climă, genetică şi de experienţa dobândită în anii anteriori. „Ținem cont de evoluţia climatică şi de genetică. Sigur că suntem preocupaţi şi de experienţa din anii precedenţi. De asemenea, loturile experimentale constituie un reper foarte important pentru noi”, explică Ioan Cuc.

Crişana Cereale Grup a însămânţat 400 ha cu rapiţă. Spre satisfacţia conducerii societăţii, starea culturii este promiţătoare. „Rapiţa este răsărită pe 90 la sută din suprafaţă şi arată bine. Pe noi, anul acesta ne-a ajutat apa. A plouat circa 15 litri de apă pe metru pătrat înainte de a semăna. După ce am semănat a mai căzut o ploaie de 5 litri de apă pe metru pătrat”, explică Ioan Cuc.

De ce ar fi nevoie în continuare? „Pentru ca plantele să se dezvolte corespunzător şi pentru a putea intra cât mai bine în iarnă, noi am mai avea nevoie de circa trei săptămâni de căldură. Anul trecut, de exemplu, la aceeaşi tehnologie, am fost nevoiţi să întoarcem rapiţa pentru că nu a răsărit decât foarte slab, din lipsă de apă”, explică Ioan Cuc.

Bihorenii se află în grafic şi cu însămânţarea grâului. „Considerăm că în cel mult trei zile ar trebui să finalizăm semănatul grâului. Noi am semănat grâu cel mai târziu în luna februarie şi am avut 4.000 kilograme la hectar. Este important ca şi clima să ţină cu noi”, afirmă Ioan Cuc.
SC Crişana Cereale Grup exploatează 2100 hectare cu grâu şi 400 hectare cu rapiţă.

 

Sisteme de irigaţii fără apă…

Deşi beneficiză de un sistem de irigaţii, reprezentantul SC Braicoop Brăila are un mare „of” privind legislaţia în domeniu. Este vorba de fermierii care ar putea iriga din punct de vedere tehnic, însă nu vor să suporte astfel de costuri. „Mă refer la fermierii care se află pe raza unei staţii de pompare şi care nu vor să irige. Statul le dă şi lor staţia, dar ei nu vor să cheltuie cu apa.

Problema este că, în acest fel, cei care irigă sunt obligaţi să suporte costuri mai mari, deoarece costurile se împart, să presupunem, la trei ferme în loc de patru. Astfel, în loc de 100 de lei, cei care irigă trebuie să achite 150 de lei pe apă, ca să vă dau un exemplu simplu. Dacă însă anul viitor, de exemplu, fermierul cu pricina se răzgândeşte şi vrea să irige, el poate face acest lucru fără să mai plătească nimic din urmă. Legislaţia ne încurcă foarte tare şi nimeni nu vrea să ne ajute să clarificăm corect aceste aspecte”, spune Constantin Mocanu.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →