un articol de
LIVIU GORDEA

După cum se ştie, dacă ceea ce s-a votat în plenul de la Bruxelles va fi agreat în negocierile ce vor urma cu membrii Consiliului de Miniştri, suma maximă de care va putea beneficia în viitor un fermier pentru plata la hectar va fi de 100.000 de euro. Asta teoretic, pentru că în practică sunt prevăzute anumite condiţii care pot creşte valoarea subvenţiilor.

În primul rând, trebuie specificat faptul că parlamentarii europeni au optat pentru o reducere progresivă a plăţilor anuale directe de peste 60.000 euro, după cum urmează:

• între 60.000 şi 75.000 euro se aplică o reducere de 25%,
• între 75.000 şi 90.000 euro reducerea este de 50%,
• peste 90.000 se impune o diminuare cu 75% a subvenţiei la hectar, urmând ca de la 100.000 de euro în sus să se plafoneze plăţile, existând însă posibilitatea deducerii din suma totală a 50% din cheltuielile cu salarii, precum şi a impozitelor şi contribuţiilor sociale.

Cine ia decizia finală?

Pe de altă parte, Parlamentul European a mai propus ca în cazul în care un stat membru foloseşte cel puţin 12 la sută din alocarea financiară pentru plăţile directe în scopul susţinerii fermelor mici şi mijlocii, această plafonare va deveni voluntară. Deci până la urmă, acest aspect ar trebui tranşat cumva la nivel naţional, ultimul cuvânt aparţinând, se pare, autorităţilor de la Bucureşti.
Şi dacă analizăm retorica de până acum a celor de la minister pe acest subiect, sunt şanse mari ca România să opteze pentru această formulă a plafonării voluntare. În acest caz, însă, pentru persoanele fizice limita maximă va ajunge la 500.000 de euro pentru primul pilon – plăţi directe, respectiv un milion de euro pentru investiţii în cadrul celui de-al doilea pilon.

30% în plus pe eco-scheme

Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, artizanul ultimei reforme PAC, susţine că fermierii îşi pot creşte cuantumul subvenţiilor europene cu 30% dacă vor opta pentru implementarea acelor eco-scheme de care se discută acum. „Propunerea a fost ca acei 30%, bani care sunt acordaţi pentru eco-scheme, să nu fie consideraţi în plafonul de 100.000 de euro. Evident, eco-schemele se vor adresa tuturor fermierilor, inclusiv celor care au în exploatare suprafeţe mari”, a declarat liderul Renew Europe, a treia formaţiune politică din Parlamentul European.

Redistribuire sau plafonare?

„Eu cred că România va aplica redistribuirea mai degrabă decât plafonarea, aşa ar fi mai judicios. Eu aş recomanda chiar corelarea aplicării eco-schemelor cu măsuri pe pilonul II prin care să fie ajutaţi financiar fermierii mari pentru achiziţia de utilaje şi tehnologii legate de agricultura de precizie sau pentru introducerea rezultatelor din programele de cercetare şi inovare. Eu aş încuraja aceşti fermieri să aplice şi pentru toate măsurile astea care vizează integrarea între producţia vegetală şi cea animală, inclusiv procesarea primară şi comercializarea directă”, a adăugat Cioloş.
Aşadar, fermierii mari vor dispune de anumite pârghii prin care să acţioneze în direcţia atragerii de fonduri europene destinate digitalizării, dar vor putea şi să-şi diversifice activitatea.

Condiţii de lucru decente pentru zilieri

Un alt element de noutate pe care deputaţii europeni au dorit să-l includă în reforma PAC pentru perioada 2021-2027 vizează statutul muncitorilor sezonieri. Mai precis, s-a propus asigurarea unor condiţii de lucru decente pentru zilieri, pentru a exclude pe viitor apariţia unor situaţii de genul celor care au existat şi în această vară. „Dacă reglementările propuse de Parlamentul European vor fi aprobate, fermierii care vor avea zilieri şi nu vor respecta nişte condiţii minime de muncă, sociale şi de trai pentru aceştia şi vor fi descoperiţi, ei vor putea fi sancţionaţi administrativ inclusiv prin limitarea accesului la unele finanţări din Politica Agricolă Comună. Există chiar varianta suspendării plăţilor directe până când aceştia se vor alinia la măsurile respective”, avertizează fostul comisar european.

Parlamentul European cere să se introducă în regulament obligativitatea unei evidenţe în timp real a tuturor subvenţiilor pe care o fermă le primeşte prin Politica Agricolă Comună (PAC). Practic să fie publicat cu nume şi prenume beneficiarul, indiferent că e vorba de fermă în nume propriu sau de companii cu acţionariat, pentru tot ce înseamnă subvenţii cumulate sau sprijin financiar cumulat – DACIAN CIOLOŞ, liderul Renew Europe

BANI PENTRU APROAPE 7 MILIOANE DE FERME EUROPENE

PAC reprezintă 34,5% din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70% din bugetul PAC sprijină veniturile a şase-şapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.
În linii mari, viitoarea politică agricolă a Uniunii Europene trebuie să fie mai flexibilă, durabilă şi rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranţa alimentară în întreaga UE, au decis eurodeputaţii. Pe larg despre cum a fost creionată noua PAC în Parlamentul European citeşte pe www.agroinfo.ro!