Sute de mici fermieri din judeţul Iaşi şi din judeţele învecinate au venit pentru a primi şi pentru a face schimb de seminţe tradiţionale provenind din gospodării şi de la asociaţii de pe cele două maluri ale Prutului. Evenimentul a fost organizat de grupul de producători ”Seminţe cu suflet”, coordonat de către Rodica Meiroşu, din Buzău. ”Observ că anul acesta este cu mult mai mare numărul celor prezenţi, care doresc să folosească seminţe tradiţionale româneşti. De asemenea, s-a dublat numărul celor care oferă material semincer şi de plantat, din sute de specii şi soiuri. Vorbim atât despre legume, flori, plante medicinale, cât şi despre pomi şi arbuşti. Acesta este principiul după care se conduce grupul nostru, respectiv de a oferi aceste seminţe fără a cere altceva în schimb decât promisiunea că toate vor fi semănate şi plantate, iar apoi oferite mai departe. În acest fel, ne atingem obiectivul de a salva şi de a multiplica seminţele româneşti de odinioară, atât de bune şi, uneori, atât de uitate”, sublinia Rodica Meiroşu.
Gazda celei de-a doua ediţii a ”Pieţei de seminţe cu suflet” a fost Doina Leonte, şef lucrări la Facultatea de Zootehnie din Iaşi. ”Nu avem un sediu al grupului, ci comunicăm prin internet – aceasta fiind, de altfel, forma sub care s-a înfiinţat această comunitate. Evenimentele, precum acesta de la Iaşi, se organizează în funcţie de disponibilitatea fiecărui membru al grupului. Personal, m-am gândit că este bine ca şi ieşenii să primească asemenea daruri minunate, am solicitat acceptul conducerii Facultăţii de Zootehnie din Iaşi, iar după ce am primit răspunsul afirmativ, mi-am anunţat colegii, pe facebook, despre faptul că aş putea găzdui o asemenea întâlnire”, menţiona Doina Leonte.
Micii producători, “detectivi” de seminţe vechi
Mulţi dintre cei prezenţi la piaţa de seminţe cu suflet îşi manifestau surprinderea şi bucuria de a vedea că unele dintre seminţele pe care le primeau gratis făceau parte din categoria culturilor pe care le credeau pierdute, odată cu anii copilăriei. Iar, pentru ultimii sosiţi, s-a ajuns chiar în situaţia ca darurile să fie înjumătăţite chiar de către cei care le-au primit, astfel încât seminţele să fie transmise cât mai multor beneficiari. ”Mi s-a întâmplat şi mie, de exemplu, ca un soi de fasole pitică, pe care îl ştiam bine din copilăria mea pe plaiuri buzoiene, să îl descopăr tocmai în Mureş, tot cu ocazia unei asemenea întâlniri. Atunci mi-a venit ideea de a extinde aria evenimentelor cât mai mult în ţară. Mai există şi situaţia recuperării de către unele Staţiuni de Cercetări Legumicole a anumitor specii şi soiuri, iar cu ajutorul nostru, al cultivatorilor de seminţe vechi, acestea să fie cât mai mult răspândite în ţară spre a nu se pierde”, este intenţia Rodicăi Meiroşu.
Este şi cazul tomatelor ţigăneşti, recuperate de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, pe care le-a primit spre a le oferi gratis mai departe. “Le dăruim cu drag, dar cerem să le cultive, să le înmulţească fără a le trata chimic şi să le dăruiască în continuare tuturor celor care doresc să îşi producă o hrană sănătoasă pentru ei, pentru copii lor şi pentru generaţiile viitoare. În plus, fiindcă foarte mulţi români sunt plecaţi în străinătate, unii dintre membrii cu care comunicăm prin internet ne trimit soiuri nemodificate genetic din ţările în care se găsesc. Astfel, am primit seminţe din Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, dar am şi trimis, cele mai solicitate fiind legumele, cu precădere tomatele noastre româneşti”, preciza Rodica Meiroşu.
Sute de kilometri parcurşi doar pentru a dărui
Practic, activitatea publică a grupului ”Seminţe cu suflet” a început în urmă cu trei ani, atunci când la Palatul Culturii din Ploieşti a fost organizat primul eveniment în cadrul căruia s-au dăruit astfel de seminţe. A urmat un alt eveniment la Buzău, de asemenea încununat de succes, şi, pe măsură ce comunitatea online se extindea, s-a simţit nevoia organizării de noi întâlniri. Astfel, în anul 2016, au existat şase pieţe de seminţe. În anul 2017, au fost realizate nouă evenimente dedicate schimbului/dăruirii de seminţe şi de material săditor tradiţional, în oraşe precum Ploieşti, Braşov, Chişinău, Constanţa, Bucureşti, Deva, Slatina, Iaşi şi Buzău.
Din Republica Moldova, şase producători au fost prezenţi cu o gamă deosebit de bogată de specii şi soiuri legumicole şi floricole. ”Tot prin intermediul internetului i-am descoperit şi eu pe colegii fermieri din România, în urmă cu trei ani. Am comunicat şi, aflând despre ideea de a ne întâlni cu toţii şi de a le dărui şi semenilor din comorile nostre strămoşeşti, am decis să fiu prezentă. Astfel de trei ani, vin la fiecare piaţă de seminţe şi ofer tot ceea ce cultiv în grădina mea. Anul acesta, noi basarabenii, am venit cu năut, fasole boabe din diferite culori, linte, kivano, măcris, rucola, tomate din numeroase soiuri. Sigur că esenţa întâlnirii este sămânţa – dăruită şi multiplicată -, dar nici nu ştiţi dumneavoastră în răstimpul dintre întâlniri cât de mult visăm şi ne gândim la revederea cu oamenii dragi de dincoace de Prut. Nu am mai întâlnit persoane atât de sufletiste şi cu maximă sinceritate vă spun că îi preţuim enorm pe prietenii care, fără motive colaterale, parcurg sute de kilometri doar pentru a dărui”, mărturisea Aliona Culai din Chişinău, Republica Moldova.
O comunitate formată din două mii de membri
De precizat, faptul că, tot în mod gratuit, familiile care abia şi-au întemeiat o gospodărie şi care doresc să îşi amenajeze o grădină cu legume, cu flori şi cu pomi din specii şi soiuri tradiţionale au beneficiat şi pot beneficia, în continuare, de sfaturile şi de seminţele/materialul de plantat din partea celor din grupul ”Seminţe cu suflet”, indiferent dacă sunt sau nu membri ai respectivului grup înfiinţat pe facebook.
Grupul ”Seminţe cu suflet” numără aproximativ două mii de membri, raţiunea care i-a unit fiind aceea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre activitatea de producţie ecologică şi de a avea acces la o varietate cât mai mare de plante autohtone, străvechi şi foarte bune.
Doina Leonte: “Mă bucură enorm să văd un asemenea interes şi, mai ales, m-a atras mult ideea că pe lângă oferirea de seminţe şi material de plantat, se schimbă idei şi se transmit tot felul de reţete şi soluţii ecologice de întreţinere a plantelor. Consider că nu poate fi decât un câştig, dublat de bucuria de a vedea că anul acesta am primit cu mult mai multe produse şi din stânga Prutului”.
FESTIVALUL TOMATELOR, LA BUZĂU
Calendarul evenimentelor pentru anul 2018 arată faptul că este în expansiune categoria celor care caută şi folosesc seminţe străvechi româneşti, prima ”Piaţă de seminţe cu suflet” urmând a se desfăşura într-o nouă localitate, respectiv la Constanţa, în ziua de 27 ianuarie 2018.
Cel mai mare proiect din anul 2018 anunţat de către iniţiatoarea acţiunilor care promovează seminţele străvechi, Rodica Meiroşu, este acela de a realiza, pentru prima dată în România, o manifestare amplă dedicată tomatelor, sub genericul ”Festivalul tomatelor”. Locaţia evenimentului proiectat pentru vara anului 2018 este Buzăul, urmând a fi decisă data exactă a manifestării. ”Deja am demarat discuţiile organizatorice şi am stabilit ca Festivalul tomatelor să se desfăşoare undeva în perioada iulie-august 2018. Am ales Buzăul din două motive, respectiv datorită faptului că sunt la mine acasă şi mă pot ocupa mai bine de organizare şi, al doilea motiv, datorită prezenţei în judeţul Buzău a Staţiunii de Cercetări Legumicole de la care noi primim enorm de mult ajutor. Vom realiza Festivalul tomatelor, în anul 2018, fiindcă toţi colaboratorii sunt de acord şi vrem să arătăm că astfel de evenimente pot fi posibile şi în România, nu numai în Grecia sau Franţa. Aşa cum aici, la Iaşi, au venit oameni cu seminţe şi material de plantat din Buzău, Timişoara, Covasna, Braşov, Chişinău, Mureş, Sibiu ş.a.m.d, tot astfel cu siguranţă nu se va pune nici o clipă problema distanţei. Deja, ştiu că pentru primul eveniment din anul 2018, colegii din Timişoara deja şi-au luat bilet de avion pentru Dobrogea”, spunea Rodica Meiroşu, coordonatorul grupului ”Seminţe cu suflet”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)
