Iarba vântului, coada vulpii şi obsiga sunt doar câteva dintre plantele ce pot fi combătute cu uşurinţă datorită noii tehnologii oferite de Bayer.
Inovaţie în controlul gramineelor la cereale
Atlantis Flex este cea mai nouă combinaţie de sulfonilureice destinată utilizării în post-emergenţă în culturile de cereale (grâu de toamnă şi de primăvară, grâu durum, triticale şi secară) şi cea mai recentă inovaţie în acest grup de erbicide. Acesta înglobează tehnologia safener Bayer, mefenpirdietil, care asigură cel mai înalt grad de selectivitate, fără a compromite eficacitatea produsului asupra buruienilor şi fără să afecteze cultura de cereale.
Efectele vizibile ale acţiunii erbicidului Atlantis Flex se observă încă din primele zile după aplicare, iar buruienile vor fi complet distruse în aproximativ şase săptămâni. Erbicidul cu spectru larg de combatere a buruienilor are eficacitate solidă, fiind o bună investiţie pentru randamente ridicate în producţia de cereale păioase.
“Atlantis Flex combină două substanţe active: mezosulfuron metil şi propoxicarbazon sodiu. Veţi observa că produsul se axează foarte mult pe combaterea buruienilor graminee. După aplicarea Atlantis Flex, buruiana nu mai creşte. După 4-5 zile veţi observa unele pete, iar după 6 săptămâni buruienile încep să moară. Imediat după aplicare, ingredientul activ pătrunde în buruiană, iar aceasta nu se mai dezvoltă. Nu mai concurează cu restul cerealelor. De asemenea, utilizarea produsului în cazul Alopecurus Myosuroides (coada vulpii) are un rezultat excelent. Dacă vă confruntaţi cu o asemenea problemă, vă puteţi baza pe Atlantis Flex, deoarece nivelul perfomanţei acestuia este foarte bun”, a explicat Julio Perez Catalan, Director Global Dezvoltare Erbicide Bayer.
Atlantis Flex acţionează încet, dar sigur
Grupul de substanţe incluse în compoziţia erbicidului a devenit popular încă din anul 1980, când au apărut pentru prima dată ca soluţie pentru buruienile cu frunza lată. Astăzi, erbicidul Atlantis Flex este recunoscut în peste 30 de ţări drept cea mai eficientă soluţie de control al plantelor nedorite. “Creşterea populaţiei şi degradarea mediului au fost identificate drept principalele ameninţări pentru omenire. Acest lucru ne-a dat tuturor o mare responsabilitate: cum să producem alimente în mod durabil pentru întreaga planetă. Tehnologiile noastre ajută fermierii să-şi păstreze randamentul, să producă alimente sigure şi de înaltă calitate. Atlantis Flex, deşi este un produs care acţionează încet, dar sigur, are acţiunea cea mai rapidă dintre toate sulfonidele ce combate gramineele prezentate. ~n aproximativ o lună, o lună şi jumătate, produsul îşi face complet treaba”, a declarat Pascal Cassecuelle, Directorul Bayer Romania, în deschiderea evenimentului.
Pentru a dovedi eficienţa erbicidului Atlantis Flex au fost efectuate testări atât în România, cât şi în afara ţării. Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, mai ales la utilizarea produsului în ferme.
Tehnologia digitală, cheia succesului în agricultură
Pentru că trăim în era digitală şi aproape toată lumea este dependentă de tehnologie, compania Bayer propune o aplicaţie mobilă dedicată exclusiv fermierilor: Bayer AgroSolution. Fie că eşti în centrul unui oraş, fie că te găseşti în mijlocul câmpului, cu ajutorul acestei aplicaţii ai acces, chiar şi offline, la cele mai importante informaţii privind descrierea şi depistarea bolilor şi dăunătorilor, dar şi la detalii cu privire la evoluţia culturii pe care doreşti să o examinezi. Aplicaţia furnizează suport tehnic, descriptiv şi vizual pentru identificarea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor cheie ai principalelor culturi din România. De asemenea, determinarea corectă a diluţiilor de pesticide sau a normei de semănat pentru hibrizii Bayer de rapiţă sunt doar câteva dintre facilităţile pe care programul Bayer AgroSolution le oferă. “Tehnologia digitală contribuie foarte mult la profitabilitatea unei ferme. Sustenabilitatea va fi cheia pe termen lung în producerea hranei calitative. Bayer AgroSolution este primul pas pe care l-am făcut în agricultura digitală Bayer România. ~n prezent avem 4.300 de utilizatori, ceea ce înseamnă o mare deschidere şi interes faţă de agricultura digitală. Sunt peste 6.800 de dispozitive active, iar cifrele cresc în continuare. Ne-am dat seama că beneficiie pe care aplicaţia le aduce sunt mari. Vom aduce noi funcţionalităţi aplicaţiei mobile conform planului de dezvoltare. Am implementat deja câteva staţii meteo şi, în baza informaţiilor colectate de către staţii, vom dezvolta şi un serviciu de prognoză şi avertizare”, a afirmat Sorin Daraban, directorul de marketing al firmei Bayer.
Pascal Cassecuelle: „Lumea are nevoie de România. România este a şasea cea mai mare putere agricolă din Europa şi va fi a cincea, după BREXIT. Producţiile româneşti pentru grâu şi porumb sunt cu 40%-50% mai mici decât media europeană, dar România ar putea creşte producţia de cereale cu 50% şi să exporte la fel de mult grâu ca şi Germania, devenind un exportator mai mare de porumb decât Franţa”.
Ion Mutafa, Director de dezvoltare şi omologare a produselor pentru protecţia plantelor, în cadrul Bayer: “Eficacitatea Atlantis Flex este foarte ridicată pentru toate gramineele importante. De asemenea, produsul are o eficienţă foarte bună şi pe dicotiledonatele anuale. Acest produs a fost testat şi în România, unde a avut rezultate excelente şi putem să-l recomandăm cu încredere”.
NOU: APLICAŢIA WEED SCOUT
Sorin Daraban, directorul de marketing al firmei Bayer, a anunţat încă o noutate pentru fermierii din România. Este vorba despre aplicaţia Weed Scout, o platformă digitală pentru detectarea buruienilor.
Cu ajutorul telefonului se va realiza o fotografie a buruienii, iar programul accesează baza de date şi oferă operatorului o soluţie cu un anumit grad de acurateţe. De asemenea, pe măsură ce fermierii vor introduce mai multe poze, nu numai că îşi vor construi un profil de fermă, dar şi exactitatea programului va tinde către sută la sută. In România, programul va fi disponibil tuturor doritorilor cel mai devreme la sfârşitul lui 2018 sau la începutul anului viitor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)