Piața de legume Matca rulează an de an cantități impresionante de legume produse pe circa 1700 hectare, din care aproape 1500 în sere și solarii, ceea ce înseamnă o treime din suprafaţa totală de solarii a României, potrivit Ziarul Financiar.ro.
O PIAȚĂ LOCALĂ CE FUNCȚIONEAZĂ CA O ADEVĂRATĂ COOPERATIVĂ
”Comerțul în Bazinul Legumicol Matca se face printr-o piață liberă cu clienți din țară și din străinătate. Această piață nu poate s-o bată nicio cooperativă, deocamdată. Această piață unește toți producătorii, toată producția. Suprafețele sunt comasate și piața funcționează deja ca o cooperativă”, este de părere Florinel Ciocan, președinte al Asociației Naționale a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Zootehnice Matca.
Florinel Ciocan, legumicultor Matca: Dacă statul român sau cineva ar avea grijă de noi, România ar bate Almeria la producția de legume în Europa
Mătcașul este convins că dacă fermierii români ar avea mai mult sprijin și o bancă a lor, cu dobânzi bune, România ar întrece lejer cel mai mare bazin legumicol european – Almeria (Spania).
SE POATE TRĂI DECENT DIN LEGUMICULTURĂ LA MATCA?
”A venit la mine un neamț în schimb de experiență și-a spus așa: La noi în Germania, un legumicultor trebuie să aibă o mașină bună, să-și poată desfășura toate activitățile și copiii să fie dați la școli. Adică un nivel de bunăstare încadrat la clasa de mijloc, categorie de care Guvernul trebuie să aibă cea mai mare grijă”, consideră mătcașul.
”Deviza comunei Matca este asta: ”Cine muncește, se descurcă”. Avem unde să muncim la Matca. Nu trebuie să plecăm în străinătate la castraveți, la sparanghel. Deocamdată, cât ne mai lasă să producem.
Pentru legumicultorii din tată-n fiu, care știu meserie și ce au de făcut, legumicultura este rentabilă. La noi se investește din generație în generație”, spune Florinel Ciocan.
”DIN DECEMBRIE PÂNĂ-N MAI, NU INTRĂ NICIUN BAN ÎN BUZUNAR”
Dar pentru a investi, au nevoie de bani din împrumuturi. ”Pentru a pregăti un sezon, anu trecut am cheltuit un miliard de lei vechi… Din veniturile unui an legumicol, trebuie să ne rămână să ne ridicăm producția anul viitor și să ducem traiul familiei. Din decembrie până-n mai în buzunarul nostru nu intră niciun ban. Toți avem credite. Solariile mai trebuie reparate. În 10 ari de solar am băgat 70.000 lei”, ne face fermierul un calcul sumar al nevoilor financiare.
ȘI-AU ADUS APROAPE O INSTITUȚIE DE FINANȚARE
Pentru asta, mătcașii și-au adus aproape o instituție care le acordă credite după nevoile lor.
”Avem banca noastră. Ne împrumută la o dobândă cumulată de 21%. Dar important e că ne dă. Înainte de asta ne împrumutam la cămătari, la 1000 lei plăteam 100 lei. Enorm. Am reușit să aducem un IFN care ne finanțează în condiții flexibile. Statul român ar trebui să se gândească la o bancă în care producătorii mei să se împrumute la niște dobânzi mai OK. La un IFN condițiile de creditare sunt mai flexibile, putem garanta cu casa, mașina, față de o bancă, care nu acceptă astfel de garanții, dar au dobânzi mai bune pentru persoanele fizice, producătorii individuali. Noi, așa, facem în partidă simplă contabilitatea. La bănci trebuie făcut în partidă dublă, cu intrări-ieșiri. Așa ceva nu se poate la noi”, e convins legumicultorul.
CUM AR TREBUI SĂ FUNCȚIONEZE O BANCĂ A LEGUMICULTORILOR?
”Ar trebui să aibă o dobândă de 2-3%. Luăm ca exemplu cel mai mare bazin legumicol din Europa – Almeria din Spania, locul de unde provin cele mai mari cantități de roșii, ardei și castraveți care se găsesc în supermarketurile din Europa.
Acolo un investitor a văzut potențialul zonei și a spus: eu vă dau bani cu dobândă mică, vă fac solarii moderne, vă iau producția. Au făcut sistem integrat și s-au dezvoltat până când, ca și la noi cu UE, la început a fost bine, apoi se golănește treaba. Acum și ei în Almeria muncesc pe degeaba, că acest investitor, fiind privat, omul se lăcomește. Dar dacă ar fi din partea statului, altfel ar merge treaba.
Dacă cineva ar avea grijă de noi, batem Almeria”, e sigur Florinel Ciocan.
”ÎN ANTALYA, OAMENII MERG CU MĂGARUL. SUNT SĂRACI LIPIȚI PĂMÂNTULUI”
În Antalya (Turcia), oamenii au câte 2-3 hectare de solarii și merg cu măgarul. Sunt săraci lipiți pământului. S-au închis în centre de comercializare libere, cum am avea noi la Matca, și i-a obligat să dea la cooperative. A venit un investitor care le-a dat bani pentru producție, dar nu pentru dezvoltarea în ansamblu. În Spania, Italia nu sunt sute de cooperative, ci 2-3 mari. Cooperativele, din 700 câte erau la început, s-au mâncat una pe alta, și-au făcut concurență și au rămas 2-3. Și așa s-a creat un monopol.
Acum oamenii aceia tot degeaba muncesc”, arată fermierul de ce vrea ca Piața de Legume Matca să rămână o piață liberă, așa cum este, fără a preda puterea cooperativelor.
CE MODEL DE PIAȚĂ LEGUMICOLĂ AR TREBUI CONSTRUIT ÎN ROMÂNIA?
”Legumicultorii din Matca nu vor modelul turcesc, nici spaniol, ci pe cel german: în care omul face partea din clasa mijlocie și-și permite să muncească și să trăiască din munca lui”, a conchis Florinel Ciocan.
Florinel Ciocan Senior: Am 37 de ani de solar. Două familii, a mea și a băiatului meu Florinel-Ionel, putem trăi decent din legumicultură. Nu înseamnă că ne luăm Rolls Royce și ne ducem în Dubai. Ci cu muncă, stres, lupta cu intemperiile vremii. Nu vin banii din cer.
Citește și: SFATURI PENTRU UN TÂNĂR LEGUMICULTOR CARE VREA SĂ ACCESEZE FPNDURI EUROPENE.
