Mașina rulează chiar la contactul dintre câmpie și versanții cultivați cu viță de vie. Descoperi aici o vie bătrână, cu butuci întortocheați cu scoarță exfoliată, acolo o vie tânără, rezultat al programului de reconversie cu fonduri europene. Discrepanțele imobiliare sunt vizibile și în arhitectura locului: construcții vechi, aproape părăginite, alternează cu altele noi.
Acest drum a fost inclus cu ani în urmă în rețeaua de drumuri numite ”ale vinului”, rețea întinsă în toată podgoria Dealu Mare. Indicatoarele, în mare parte, au dispărut, iar turiștii nu s-au prea înghesuit să străbată artera vitivinicolă dintre Valea Călugărească și Vernești. Chiar în marginea acestei rute, între comunele buzoiene Pietroasele și Merei, am vizitat recent exploatația lui Ion Copaci, un podgorean discret, cu o poveste aparte.
De la stat, în sistemul privat
Pe viticultor l-am cunoscut într-o zi de lucru. Ținea în mână o piesă de tractor. M-a invitat în cramă, fiindcă soarele, deși primăvăratic, ardea destul de puternic. ”Eu sunt de la munte, nu m-am născut în familie de viticultori”, mă asigură Ion, ridicându-și de pe frunte cozorocul șepcii. ”Sunt de loc din comuna Lopătari”, îmi livrează prompt, ca pe un pahar cu vin alb, amănuntul geografic. Am aflat că a absolvit, spre finalul comunismului, liceul agricol din Beceni, o localitate situată pe Valea Slănicului, un afluent al Buzăului. S-a angajat apoi ca tehnician la IAS Săhăteni. Băiat muncitor și perseverent, Ion a ajuns șef de fermă. Lucra tot la Săhăteni, când s-a privatizat IAS-ul. ”Eu am fost ultimul mohican”, îmi precizează.
După aproape 15 ani de muncă în viticultură, Ion și-a luat inima în dinți și s-a avântat pe un drum propriu. A luat teren în arendă, apoi, cu banii câștigați, a cumpărat teren. ”Lucrez acum 30 de hectare”, spune viticultorul. Din 2011, în două etape, Ion Copaci a reușit să acceseze fonduri europene pentru reconversie, reușind să replanteze o suprafață de 7,2 ha. ”Pentru pregătirea terenului am apelat la serviciile unei firme specializate. Ei au defrișat locul, adică au scos cioatele, au desfundat terenul până la adâncimea de 60-70 cm, au scarificat și discuit. Plantarea am făcut-o eu, în regie proprie”, mă lămurește Ion. Plantele au fost achiziționate din Franța. Cum a descoperit firma franceză? ”Prin niște prieteni care au făcut și ei reconversie. I-am contactat pe francezi prin e-mail și am fixat datele afacerii. Directorul de vânzări a venit la mine la fermă. Am fost mulțumit de colaborare, de aceea i-am contactat din nou, pentru al doilea proiect de reconversie”, explică viticultorul.
Fieful vinurilor aromate
În această toamnă, Ion Copaci va culege prima recoltă din cele 7,2 ha replantate cu ajutorul banilor europeni. Printre soiurile cultivate în cadrul programului de reconversie se numără Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon și Shiraz. Pe lângă aceste soiuri, viticultorul mai cultivă soiurile aromate Tămâioasa Românească, Muscat Ottonel și un soi local, Busuioaca de Pietroasele. Desigur, și nobilul Merlot este prezent în galeria soiurilor din via lui Ion Copaci. Plantă sensibilă, vița de vie nu scapă de atacurile bolilor și dăunătorilor. ”Anul trecut am stropit de șapte ori”, își amintește fermierul. La capătul numeroaselor lucrări și tratamente, vine momentul adevărului: culesul. ”Vinific o parte din recoltă, iar restul strugurilor îl vând la persoane fizice sau îl livrez ca plată a arendei. Fiecare vrea să facă vinul lui. Zice că vinul lui e cel mai bun”, arată podgoreanul.
Ion Copaci nu are o linie de îmbuteliere și nici nu a inițiat o colaborare cu vreun vinificator mai mare pentru a îmbutelia vinuri personalizate. Vinde vin vrac unei clientele fidelizate. Uneori participă la târguri de produse tradiționale organizate în județul Buzău.
Drumuri multe, turiști puțini
Precizam la începutul acestui articol că via lui Ion Copaci se află pe ”Drumul Vinului”, un proiect al autorităților județene inspirat de proiecte de promovare a vinurilor și zonelor viticole din țările occidentale. Cu ani în urmă a fost înființată o adevărată rețea în Dealu Mare, adică atât în județul Prahova, cât și în județul Buzău. Au fost asfaltate drumuri de țară către crame și obiective turistice, au fost înfipte indicatoare în marginea noilor șosele, au fost tipărite pliante și albume turistice, dar turiștii se cam lasă așteptați. Producătorii de vinuri se promovează singuri, care cum se pricepe sau dispune de buget pentru publicitate. Înainte de înființarea ”Drumului Vinului”, Ion Copaci avea un panou la poartă. Afla lumea, în trecere pe acolo, că poate opri să deguste și să cumpere vin. Au venit însă asfaltatorii să lărgească șoseaua și i-au smuls panoul din pământ. Un proiect public de promovare a vinurilor l-a lăsat pe viticultor fără propriul său mesaj publicitar! Acum, dacă treci pe șosea între Merei și Pietroasele, nu ai habar că în marginea satului Izvorul Dulce se află o cramă, fiindcă viticultorul nu a mai expus un alt panou. Poate și fiindcă, între timp, a reușit să găsească clienți stabili. ”Interesul meu e să păstrez vin pentru clienții vechi. Dacă un client cunoscut mă întreabă de vin și eu nu mai am să-i dau, el nu mai revine la mine. Se duce în altă parte. Am clienți și în zonă, și la București. Le duc eu vinul, cu mașina”, explică viticultorul.
L-am lăsat pe Ion Copaci cu treburile și grijile lui. Are în față un întreg sezon agricol, imprevizibil, la capătul căruia speră, ca toți fermierii, să obțină recolte bogate. Adolescentul coborât odinioară de la munte să învețe la un liceu agricol a ajuns în prezent un viticultor experimentat sau, cel puțin, un viticultor care are deplină încredere în sine. ”Mă bazez pe cunoștințele mele”, mă asigură fermierul. Apoi, i-a sunat telefonul și am înțeles că trebuie să se întoarcă în vie. {i-a tras cozorocul pe frunte, să se apere de soarele care-și revărsa lumina puternică peste coastele dealului Istrița și a urcat din nou în mașină. Ziua de lucru nu se terminase, iar fermierul, discret din fire, nu mai avea timp de pierdut cu un reporter.
LEGEA LUI NINI SĂPUNARU, NECUNOSCUTĂ LA MEREI
Povestind cu Ion Copaci despre vinuri, mi-am amintit de legea aprobată recent de Camera Deputaților pentru sprijinirea grupurilor de producători care doresc să vinifice producția de struguri. Am scris recent despre peripețiile, dar și despre șansele reale de aplicare a acestei legi, în condițiile în care legea are nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru acordarea ajutorului financiar de la bugetul de stat. Opinia mea este că legea are mai degrabă un caracter electoral, ținând cont că inițiatorul ei, actualul președinte al Comisiei de Agricultură din CD, Nini Săpunaru, este deputat de Vrancea, județ unde activează numeroși viticultori mici și mijlocii, categorie vizată de legea respectivă. Ion Copaci habar nu avea de existența acestei legi, dar nu este convins că va aplica, fiindcă, deocamdată, nu face parte dintr-un grup de producători. Cine va beneficia de ajutorul de la bugetul de stat pentru înființarea unor linii de îmbuteliere vom vedea mai târziu. În prezent, foarte puțini viticultori au aflat de votarea acestei legi și, oricum, fără acceptul CE, banii nu vor putea fi acordați. Mai ales că e vorba de până la un milion de euro pentru fiecare grup de producători.
Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 – 14 mai 2016
