”Am început aventura asta din dorința de a mânca sănătos și de a avea fructe pentru noi, familie, prieteni, vecini”, spune Ioan Craiu.

Când familia soției sale a vrut să vândă grădina casei părintești, s-au temut că vor fi ”invadați” de vecini pe care nu și i-ar fi dorit, așa că au decis să își facă acolo propria livadă.

Ioan Craiu este inginer chimist, iar soția sa este economist. Recunoaște că nu știa prea multe despre horticultură, dar a învățat.

Grădina familiei Craiu are 6.000 de mp și nu există vreun colț necultivat. Nu mai au unde să se extindă și nici nu ar putea lucra mai mult doar ei doi împreună cu fiica lor,Larisa. Oameni nu găsesc să îi ajute la lucru, pentru că au nevoie de muncă calificată.

450 DE POMI FRUCTIFERI

”De mic am vrut să-mi fac o colecție de pomi fructiferi, ca o grădină botanică”, spune Ioan Craiu. A cumpărat primii 60 de pomi fructiferi acum șase ani, iar acum are în grădină peste 450 de pomi, toți din soiuri diferite, românești sau străine. Majoritatea pomilor sunt cumpărați de la pepiniere din țară: Diniaș, Aiud, Lugoj, Dorobanți, Roman, Periș.

A adunat în livadă soiuri de meri, peri, cireși, vișini, pruni, gutui, piersici, nectarini, caiși, plus câteva specii exotice: jujuba, kaki, rodii, kiwi, smochini, aluni, migdali.

Ca să aibă cât mai mulți pomi într-un spațiu mic, printre pomii de talie mare a plantat pomi de talie mică și columnari. Printre pomi, a plantat, pe rânduri, căpșuni.

”Jujuba este curmalul chinezesc, care se aseamănă foarte mult cu măslinul dobrogean. Kaki avem soiuri italiene, spaniole, dinIsrael, din Japonia. Cele mai bune rezultate le avem cu soiurile italiene și spaniole, cele japoneze încă nu au fructificat. În primul an în care i-am plantat, am greșit, pentru că i-am învelit în hârtie acoperită cu plastic, deși ei rezistă până la minus 15 grade Celsius. Pentru că pomii au lemnul mai puțin dens decât pomii noștri, jumătate din coroană a putrezit. Smochini avem și soiuri românești – Șvinița și Simian și italiene. Smochinii au nevoie de calcar, așa că am băgat la rădăcină orice bucată de marmură am găsit”, spune Ioan Craiu.

16 SOIURI DE ZMEUR, 6 CULORI

Pe lângă pomi, au arbuști fructiferi: zmeur, mur, goji, aronia, afin, josta, care este un hibrid de coacăz cu agriș, majoritatea achiziționați de la Pepiniera Apuseni Fruct.

Au 16 soiuri de zmeură, unifere și remontante, cu mai multe variante de culoare: roșie, roz, galbenă, portocalie, neagră. În această primăvară a descoperit, la o pepinieră din Carei, și soiuri de zmeură violet. Toate soiurile sunt aclimatizate și rezistente la îngheț. Cel mai timpuriu soi e Polka, ce începe să fructifice în iunie. Anul trecut, au recoltat zmeură până în decembrie.

”Goji tibetan este mai mare și viguros, cu fructe portocalii și dulci, iar cel chinezesc are fructe mici și roșii, cu gust acru-iute. Nu este pretențios, necesită doar tăieri și irigare vara. Fructifică din iunie, până vine zăpada. Este singurul arbust la care, pe aceeași plantă, găsim fructe coapte, fructe verzi și flori. De pe o tufă se pot recolta 3-4 kilograme.

Aronia avem sub formă de tufe, este fructul minune, medicament. Afin avem și siberian, cu fructe sub formă de tub și care conțin de 12 ori mai multă vitamina C decât lămâia, și canadian”, explică Ioan Craiu.

TRATAMENTE MINIME ÎN LIVADĂ

”Cine spune că nu stropește cu nimic pomii fructiferi și are fructe, minte! Noi evităm cât de mult putem tratamentele chimice, dar nu se poate complet fără. Toamna, după ce am recoltat fructele și au căzut 80% din frunze, stropim pomii cu un fungicid cupric, Champ sau Turdacupral, sau cu zeamă bordeleză. În decembrie, când au căzut toate frunzele, stropim cu sulfat de cupru, cu concentrație de 3%. După zece zile, stropim cu un ulei horticol și un insecticid, de obicei Mospilan. Primăvara, după tăieri, stropim obligatoriu cu sulfat de cupru, dar în concentrație mai mică, de 1-1,5%, ca să nu ardă mugurii, iar când mugurii sunt  deja la faza de urechiușă de șoarece, aplicăm iar ulei mineral horticol”, explică Ioan Craiu.

9 TONE DE GUNOI DE GRAJD

”Nu suntem adepții chimizării, așa că fertilizăm cu gunoi de grajd. Când erau vaci la Ianova, cumpăram bălegar de vacă, dar acum fertilizăm cu gunoi de capră și de oaie, vechi de cinci sau șapte ani, de la o fermă din sat”, spune Ioan Craiu.

Anul trecut, au pus 9 tone de gunoi de grajd în toată grădina. Pe lângă acesta, au mai aplicat un îngrășământ complex foliar cu microelemente (Bionat).

VÂNZARE DIRECT DIN GRĂDINĂ

În 2019, au început să vândă primele fructe, direct din grădină sau prin comenzi pe pagina de Facebook ”Livada Grădina Ecologică de la Ianova”. Anul trecut, pentru că trebuia să rărească culturile de arbuști fructiferi, au început să vândă și butași, iar clienții i-au asaltat cu cereri. O mare parte dintre aceștia vin direct la Ianova, de la câteva zeci de kilometri distanță. Vând butașii mai ieftin decât pepinierele autorizate sau decât supermarketurile, dar principalul avantaj este că butașii au rădăcini cu pământ, deci șanse mai mari să se prindă.

”Contează enorm pentru sănătate să mănânci din zona în care trăiești. Sunt studii clare care arată că tot ce consumi ar trebui să fie de pe o rază de maximum 100 de kilometri față de locul unde trăiești”, spune prima clientă, care sâmbătă dimineața la ora nouă ajunsese deja la Ianova, pentru a cumpăra butași de zmeur și alți arbuști pe care să îi planteze în grădina proprie.

PLANTAREA CORECTĂ A POMILOR FRUCTIFERI

Prinderea și dezvoltarea unui pom depinde într-o măsură foarte mare de plantarea corectă a acestuia: ”Într-un bazin, se face un amestec din părți egale de belăgar proaspăt, pământ și apă, plus 1/4 nisip. Rădăcina pomului se fasonează, se taie până când se vede substanța albă și se mocirlește în amestecul de pâmânt cu balegă.

Se face o groapă de 50-60 cm lungime, lățime și adâncime. Pe fundul gropii am pus cenușă de la resturi vegetale, care are fosfor și potasiu, o lopată de nisip, care ține umiditatea, apoi am pus pomul, o mână de grâu, o linguriță de sulfat de cupru, un pumn deNPK4-13-13+30 Sulf și am acoperit cu pământ.

Mai este un secret: stratul de sol cu substanțe nutritive este la suprafață, cam 20-25 de centimetri. Când săpăm groapa, punem în stânga stratul fertil, iar restul pământului îl punem în dreapta. Când astupăm groapa, punem prima dată, la rădăcina pomului, stratul de sol fertil, apoi acoperim cu restul de pământ”, explică Ioan Craiu.

un articol de

VIOLETA MÂŢ