Până la reluarea vegetaţiei, gerul rămâne un pericol - Revista Ferma
9 minute de citit

Până la reluarea vegetaţiei, gerul rămâne un pericol

foto pag6 m Până la reluarea vegetaţiei, gerul rămâne un pericol

La început de februarie, putem spune că fermierii români au beneficiat până acum de o iarnă liniştită. Dacă vremea va avea un curs previzibil, va fi bine. Rămâne de văzut ce se va întâmpla dacă, spre exemplu, temperaturile scad brusc înainte ca stratul de zăpadă să se fi aşternut peste culturile de toamnă.

 

În Ilfov, rezerva de umiditate nu s-a refăcut complet

„Plantele suferă de stresul hidric, deoarece încă nu avem în sol cantitatea de apă necesară plantelor
Cosmin Marius Dascălu, administrator al Grupului de Producători Cereal Gaic-Kaiser SRL, judeţul Ilfov

Pentru Grupul de Producători Cereal Gaic-Kaiser SRL, din localitatea Jilava, judeţul Ilfov, anul 2013 a început oarecum incert, şi cu bune, dar şi cu rele. „Cu rapiţa n-a mers deloc cum a trebuit. Cea mai mare parte n-a răsărit, iar cea care a răsărit a fost foarte slabă şi n-ar fi rezistat oricum peste iarnă.

Ştiam, evident, că este o cultură riscantă, dar am semănat pe 70 de hectare. În cele din urmă, am văzut că, din păcate, n-a răsărit şi a trebuit să renunţăm la aceasta. Cauzele ţin doar de lipsa apei”, declară Cosmin Marius Dascălu, unul dintre administratorii Grupului de Producători ilfovean.

Au semănat rapiţă, deşi ştiau că există acest risc. „Am mers pe rapiţă şi anul acesta pentru faptul că trebuie să facem rotaţia culturilor, dar şi pentru că, după cum se ştie, rapiţa poate fi foarte profitabilă”, argumentează reprezentantul fermierilor.

Ilfovenii speră însă că vor avea mai mulţi sorţi de izbândă cu grâul şi cu orzul, mai ales pentru că a nins. „Acum, avem un strat de zăpadă de circa trei centimetri, ceea ce nu e rău. Precipitaţiile n-au fost suficiente, noi având nevoie de mult mai multă apă, dar, deocamdată, este în regulă”, susţine Cosmin Marius Dascălu.

Care este starea de vegetaţie a culturilor? „Grâul a avut o evoluţie corespunzătoare din toamnă şi până acum. În primul rând, ne bucurăm că a răsărit normal, cu toate că arată puţin mai slab decât în urmă cu doi ani. Nici înalţimea taliei nu este foarte mare. Orzul a avut o dezvoltare asemănătoare grâului. Dacă nu vom avea parte de o iarnă aspră, noi suntem optimişti”, arată Cosmin Marius Dascălu.

Cum vor putea interveni specialiştii Grupului de producători pentru a susţine dezvoltarea culturii în continuare? În opinia lui Cosmin Marius Dascălu, este obligatoriu ca agronomii să supravegheze în permanenţă cultura şi să acţioneze în consecinţă.

„Depinde de cum va evolua vremea. Va trebui să fertilizăm cu azotat de amoniu. Astfel, dacă vor fi precipitaţii, vom mări doza de azotat, probabil la trei faze de aplicare. Dacă, nu vor fi precipitaţii, va trebui să aplicăm azotatul de amoniu doar în două faze”, spune Cosmin Marius Dascălu.

Fermierul spune că viitorul culturii va depinde radical de nivelul de apă din sol în perioada care va urma. „Acum, avem în sol aproximativ jumătate din cantitatea de apă de care plantele au nevoie. De aceea, poate că suntem mai pesimişti. Dar mai este timp şi pentru completarea nivelului apei din sol. Câteva ploi prin aprilie ori în mai pot întoarce situaţia definitiv în favoarea noastră”, susţine Cosmin Marius Dascălu.
Grupul de Producători Cereal Gaic-Kaiser cultivă 800 hectare cu grâu, respectiv 200 hectare cu orz.

 

La Botoşani, grâu are talia de 10 cm

Culturile agricole din partea de nord a ţării au avut parte de un volum mai mare de precipitaţii, lucru care se vede, de altfel, şi în starea de vegetaţie a culturilor. „În momentul de faţă, grâul arată bine, mai ales cel care a fost semănat în epoca optimă.

Are doi-trei fraţi şi o talie de circa 10 centimetri. Suprafeţele semănate în afara perioadei optime sunt ceva mai slăbuţe, dar nici acestea nu arată rău”, susţine Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Botoşani.
„În prezent, solul este acoperit de un strat de zăpadă de 10-12 centimetri, iar temperaturile sunt între -2 °C, noaptea şi respectiv 1-2 °C, ziua”, arată Doru Andrici.

Umiditatea optimă a solului a favorizat şi cultura da rapiţă. „Putem spune că şi rapiţa arată corespunzător, chiar dacă putea fi un pic mai bună. În zona noastră, mulţi fermieri au ezitat să mai pună rapiţă deoarece prin perioada august-septembrie 2012 a fost destul de cald şi n-a plouat. Noi avem 4.500 de hectare. Rapiţa semănată a evoluat bine până în prezent şi sperăm că aşa va fi şi pe mai departe”, susţine Doru Andrici.

 

„Până la sfârşitul lunii martie nu ştim ce va fi”

De ce va depinde în continuare soarta culturilor? „Noi vom face tot ce depinde de noi. Vom fertiliza cu îngrăşăminte complexe cu azot, ca să ajutăm plantele. Însă până la sfârşitul lunii martie nu ştim ce va fi”, mărturiseşte Doru Andrici.

Una peste alta, după cum au evoluat culturile până în prezent, agricultorii consideră se pot aştepta la recolte bune. „Anul are semne bune, deocamdată. Chiar acum a început să mai ningă puţin. Solul este acoperit de zăpadă şi lucrurile merg bine. Dacă avem zăpadă, poate fi şi mai frig.

Au fost ani buni când temperaturile au coborât la -25 °C, numai că solul a fost acoperit de zăpadă”, spune Doru Andrici.
Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Botoşani exploatează 45.000 hectare cu grâu, 3.000 hectare cu orz, respectiv 4.500 hectare cu rapiţă.°

 

Timişenii au renunţat la culturile cu grad mare de risc

„Iarna a fost blândă până acum, în prezent plouă, dar vântul poate risipi toată apa în numai două zile
Emil Popa, reprezentant al Grupului de producători din localitatea Bodo, judeţul Timiş

Grupul de producători din localitatea Bodo, judeţul Timiş, a renunţat, din start, la culturile socotite ca având un grad de risc considerabil. „Noi nu punem deloc rapiţă şi orz din cauză că solul nostru nu este potrivit pentru astfel de culturi. Nu se obţin producţii bune cu aceste culturi care să justifice semănarea lor. Prin urmare, nu dorim să riscăm sub nici o formă cu rapiţa ori cu orzul”, declară Emil Popa, preşedintele Grupului de producători din Bodo.

Cum arată culturile? „Pe 80 la sută din suprafaţă, grâul s-a dezvoltat mai bine, iar pe 20 la sută este puţin mai anemic. Grâul mai dezvoltat are o talie de 8-10 centimetri, celălalt este puţin mai slăbuţ. Am avut solul acoperit cu zăpadă de 40 centimetri, dar acum s-a dus. Afară s-a încălzit mult. În perioada următoare, o să aplicăm uree, 150 kilograme substanţă brută la hectar. Desigur, vom supraveghea culturile în permanenţă pentru a vedea cum evoluează”, declară Emil Popa.

Reprezentantul Grupului de producători din Bodo spune că, mai departe, totul va depinde de evoluţia condiţiilor meteo. „Apreciez că grâul din parcelele bune nu va mai avea probleme. Pentru celelalte suprafeţe, unde grâul este mai firav, evoluţia va depinde de temperaturi. Dacă nu vor fi oscilaţii mari, cu îngheţuri şi dezgheţuri repetate, care să-l descalţe, cred că va fi bine”, explică Emil Popa.

Emil Popa condiţionează evoluţia culturilor în 2013 de refacerea echilibrului hidric din sol. „Eu sper că în 2013 va fi mai bine decât în 2012, când a fost secetă prea mare. Aşteptăm să se refacă rezerva de apă din sol. Cred că au căzut aproximativ nouă litri de apă. Dacă mai continuă, apa o să băltească. Dacă însă vântul va sufla vreo două zile, toată apa se duce. Până acum am avut o iarnă blândă, care ne-a ajutat”, arată Emil Popa.

 

Calamitate nedespăgubită

Reprezentantul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Botoşani are o mare nemulţumire: „Anul trecut, am pierdut într-o singură noapte 18.000 de hectare cu porumb şi floarea soarelui, deoarece ne-a lovit o grindină năpraznică. Era în noaptea de 15 spre 16 iulie 2012, porumbul şi floarea soarelui fiind în faza de polenizare, iar soia era înfrăţită. Deşi am fost calamitaţi în proporţie de sută la sută, şi avem probe în acest sens, acum ne luptăm cu societatea de asigurări pentru despăgubiri”, ne declară Doru Andrici.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →