Comisia Europeană a simţit prin Brexit o ameninţare concretă la integritatea sa. Ca şi înmulţirea drastică a euroscepticilor în statele din estul Europei. Cum sectorul agroalimentar se păstrează în continuare ca principal angajator al UE (44 milioane de locuri de muncă pe întreg lanţul alimentar, din care aproximativ 10 milioane lucrează direct în agricultură), PAC va trebui să rămână în continuare cea mai importantă politică a UE.

UE îşi asigură securitatea alimentară cu brio!
UE este cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare, cu 131 miliarde de euro valoare totală a balanţei de export. Dar şi un mare importator al acestor produse -circa 112 miliarde de euro. Dar se observă că balanţa este pozitivă cu aproape 20 miliarde de euro. În cazul României, balanţa produselor agroalimentare este deficitară iar securitatea alimentară este departe de a fi asigurată din resurse proprii. Fapt consemnat de mai toţi fermierii prezenţi la masa rotundă. Atât de liderul ProAgro, Emil Dumitru, cât şi de preşedintele AFR, Adrian Rădulescu!
Contribuţia agriculturii UE la securitatea alimentară a celor peste 500 milioane de locuitori ai spaţiului comunitar s-ar putea spune că este majoră şi importantă, deşi, anual, cel puţin 20 la sută dintre fermieri pierd mai mult de 30 la sută din venituri, raportat la media celor trei ani anteriori. Necesitatea de sprijin privind acoperirea acestor pierderi a fost şi ea subliniată prin dezvoltarea unui cadru adecvat pentru gestionarea acestor riscuri.

Rodul PAC în creşterea valorii adăugate la nivelul UE
Chiar şi în condiţiile în care PAC a pus accent pe mediu, climă şi pe un context rural mai larg în care să se deşfăşoare activităţile agricole, agricultura a putut să-şi sporească productivitatea cu aproape 9 procente începând din 2005. În acelaşi timp, a diminuat emisiile de gaze cu efect de seră cu 24%, reducând şi cantităţile de îngrăşăminte folosite, cu un impact pozitiv asupra resurselor de apă. Un fenomen al acestei creşteri de productivitate a fost în principal mecanizarea şi reducerea forţei de muncă direct implicată în agricultură. Cifra este, la nivelul UE, de 4,4%, pe când în România, conform datelor publicate recent de Eurostat, 25,8% din populaţie este ocupată în agricultură. Măcar aici deţinem primul loc în UE! Ca privire de ansamblu, din forţa de muncă ocupată în agricultura din cele 28 de state membre, aproape trei sferturi (72,8%) este concentrată în şapte ţări: România, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Bulgaria şi Germania.
PAC îşi propune să crească schimbul de informaţii la nivelul fermierilor şi atragerea progresului ştiinţific în creşterea productivităţii agroalimentare. Cu păstrarea grijii pentru mediu şi cu menţinerea asumărilor UE pe această temă.

Viitorul agriculturii depinde şi de atragerea de noi fermieri
Se observă o importantă tendinţă de îmbătrânire a forţei de muncă angrenată în agricultură. Conform documentului prezentat de Mihail Dumitru, fermierii de peste 65 ani au o pondere de peste 31%, iar cei între 55 şi 65 de ani mai aduc un procent de 25%. Iată că fermierii de peste 55 ani înseamnă, cumulat, 56% din numărul total de fermieri. Cât priveşte fermierii de sub 35%, procentul este de 6%, ceea ce este absolut îngrijorător pentru viitor! În România fenomenul nu este la fel de îngrijorător, dar s-ar putea ca cifrele să fie un pic alterate de faptul că cei mai mulţi tineri fermieri sunt copii de agricultori, tineri care au accesat fondurile pentru instalarea ca fermieri în mediul rural. Uneori, să fim cinstiţi, doar la nivel declarativ!
Ca o concluzie, viitorul alimentaţiei şi al agriculturii depinde mult de acumularea de cunoştinţe şi de inovare, precum şi de păstrarea unui venit echitabil în condiţiile unei conjucturi de piaţă nu prea favorabile. Agricultura inteligentă şi noile soluţii care vin în întâmpinarea schimbărilor climatice sunt de primă importanţă. Sectorul agricol rezilient ocupă 90% din suprafaţa agricolă la nivel UE, în principal datorită sprijinului direct acordat pe Pilonul 1. Aşa că sprijinul direct pare o modalitate sigură de modernizare a exploataţiilor agricole, dar se pune problema ca statele membre să participe financiar la susţinerea acestora, pentru compensarea pierderilor bugetare prin ieşirea Marii Britanii din UE.

Modernizarea şi simplificarea PAC
O PAC revizuită şi simplificată este cel mai important deziderat şi beneficiază de o foaie de parcurs care să ducă la o Politică Agricolă Comună post reforma Cioloş, una un pic mai modernă, mai inteligentă şi aplecată spre durabilitatea agricolă, asigurând o creştere continuă a valorii adăugate prin stimularea de investiţii care să îmbunătăţească şi câştigurile fermierilor obţinute din comercializarea producţiei. Ţinând cont de cei care asigură fluxul de încasări, cetăţeanul cumpărător, în aşa fel încât preocupările lor privitoare la sustenabilitatea producţiei agricole care să le asigure alimente sănătoase să fie satisfăcută. Chiar şi preocupările privind bunăstarea animalelor care ajung să fie hrană. Aici România mai are mult de lucru în unele sectoare.
În strategia viitoarei PAC, un loc important îl ocupă comerţul şi migraţia. Mai ales că nevoia de lucrători sezonieri din agricultură este un factor favorizant al migraţiei.
Am încercat să sintetizez un document de 28 de pagini în aşa fel încât cei interesaţi să poată avea un tablou cât mai luminat al “Viitorului Alimentaţiei şi Agriculturii în UE”.

CONSULTĂRILE PUBLICE AU EVIDENŢIAT REALIZĂRILE, DAR ŞI DEFICIENŢELE PAC
Ca principal obiectiv în conturarea noii PAC, conform afirmaţiilor fostului ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, comunicarea a devenit din ce în ce mai necesară. Astfel, consultările largi declanşate la nivelul UE în prima jumătate a lui 2017 („o consultare fără precedent”, cu peste 322.900 de răspunsuri şi peste 1.400 de documente de poziţie ale diferitelor organizaţii), precum şi evaluările CE confirmă realizările Politicii Agricole Comune. Însă au identificat, destul de clar, şi deficienţele care trebuie remediate. În felul acesta s-a desprins clar nevoia ca noua PAC să furnizeze mai multe beneficii pentru mediu şi schimbările climatice (64% din fermieri şi 92% din cetăţenii UE care au participat la consultare au bifat acest aspect). Cât priveşte sprijinul direct acordat de CE fermierilor pentru un venit satisfăcător, raportul a fost de 79% răspunsuri pozitive ale fermierilor participanţi la consultare şi doar puţin peste jumătate din numărul cetăţenilor consultaţi.
În schimb, când a venit vorba de îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţurile valorice, toată lumea a fost de acord într-un proporţie de peste 96%, procent zdrobitor! Şi investiţiile direcţionate pentru stimularea restructurărilor şi inovării au primit peste 80% din voturile tuturor participanţilor la marea consultare.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)