Își fac singuri răsadurile. Asta pentru că au solarii încălzite. Dar e multă muncă. Noapte de noapte alimentează centrala și verifică temperaturile. Orice scăpare poate să compromită recoltele. Au investit peste 100 de mii de euro. Plus munca lor. Absolut totul a fost făcut de la zero. Terenul e mlăștinos, apa de ploaie care vine de pe deal băltește, așa că au fost nevoiți să ridice nivelul. Au adus zeci de camioane cu pământ, au săpat și o groapa adâncă, betonată, în care colectează apa pluvionară și o folosesc la irigat. Au pus și câțiva pești pentru consumul propriu în micul iaz.
Au contract cu un supermarket și cu câteva magazine. Au început de ceva vreme livrările. Cel mai bine a fost cu ceapa. Au ieșit când nu avea nimeni și au negociat prețuri bune. „Salata în schimb a mers așa și așa”, spune Gabriela Florea (foto). În ziua în care am ajuns eu în fermă în Gorj a nins iar în Vâlcea a fost lapoviță. Centrala de la solarii a mers toată noaptea iar Gabriela avea ochii cârpiți de nesomn.
Nu au accesat fonduri europene și nici nu știau de sprijinul cuplat pentru solarii
Au încercat să obțină fonduri europene, dar li s-a cerut gaj mai mult decât aveau de pus, inclusiv casa. În plus, încercau să le bage pe gât o firmă care să realizeze proiectul, așa că au renunțat. Au început cu cei 30 de mii de euro strânși după 18 de muncă în Ungaria. Gabriela Florea a fost plecată la muncă în Ungaria doar 12 ani, după ce s-a măritat cu Ionel. Acum are 39 de ani. O socoteală spune că și-a rupt tinerețea la muncă în străinătate. Te aștepți să o auzi bucuroasă că acum muncesc la ei acasă, dar necazurile o fac să își dorească să dea timpul înapoi și să nu se fi întors. Cel mai grav mi se pare faptul că nu știau de sprijinul cuplat pentru legume în spații protejate. Deci, informarea în zona satului aproape că nu există. Consilierea ar fi o soluție, dar și abonamentul la o revistă de specialitate!
Acum zece ani au făcut primele două solarii; cele gemene, unde acum aveau deja roșiile gata să înflorească. Și folia de pe ele este tot de atunci, din primul an. A fost foarte rezistentă. Imediat după primul an, care a fost destul de bun, au mai făcut încă două solarii. Și tot așa, până au ajuns la opt. Mai au un solar folosit ca răsadniță. Din păcate, prețurile la legume sunt de câțiva ani tot într-o prăvălire. Pe când inputurile tot dospesc…
Își fac singuri răsadurile și folosesc bondari pentru polenizare
La tomate preferă hibridul Tamaris F1, supranumit și „cel mai bun prieten al fermierului”, datorită adaptabilității și rezistenței la boli. Produce fructe bune și gustoase chiar și în condiții dificile de sol. Au mai încercat și Cristal F1 sau Lorely F1, dar au rămas la primul hibrid. Au și aspect și sunt destul de rezistente și la transport, dar și în raft. Ardeiul gras folosit cu succes este Belladonna F1 și Bibic F1. La castraveți folosesc semințe de Mirabell F1, acest hibrid fiind perfect pentru solul lor. Din 2015 au început să producă și flori. Anul acesta vor ieși de Florii cu petunii și mușcate.
Din păcate, au o boală de sol pe care nu o depistează. Au tot căutat pe cineva care să îi consilieze dar toți au venit, s-au uitat și nu au mai sunat. Le afectează mai ales tomatele și ardeii. Iar ajungem la prăpădita de consultanță care practic nu există iar camerele agricole ar putea rezolva aceste carențe! Până atunci, încă tinerii fermieri vâlceni, fârtați, cum li se spune localnicilor din Fârtățești, își vor vedea în continuare de muncă. Așa cum au învățat prin străini, cu responsabilitate!
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
