Până în urmă cu un deceniu era considerat un dăunător de importanță secundară al porumbului în țara noastră. În prezent, omida fructificațiilor a devenit o prezență constantă în lanurile de porumb, producând pagube mai ales calitative.
Larvele consumă mătasea porumbului, apoi boabele aflate în faza de lapte-ceară, din vârful știuletelui. Din punct de vedere cantitativ, pagubele produse de omida furctificațiilor la cultura porumbului sunt mici, uneori nesemnificative.
Din păcate, în urma atacului larvelor, porumbul este infectat de diferite specii de ciuperci, cum ar fi Fusarium spp., acestea venind la pachet cu micotoxinele. În acest caz, fermierii nu își vor mai putea valorifica recolta, cu pierderi financiare foarte importante.
Helicoverpa armigera-adult
De ce a crescut atacul omizii
În primul rând suprafețele cu porumb s-au mărit, în ultimul deceniu. Mai mult porumb, înseamnă mai multă mâncare pentru omida fructificațiilor. Această cultură face parte din „meniul” acestui dăunător, dar trebuie menționat faptul că omida fructificațiilor este foarte polifagă, fiind semnalată la peste 120 de plante gazdă, cum ar fi: floarea soarelui, tomate, ardei, soia, lupin, dovleci, in, tutun, hamei, plante ornamentale sau chiar în pepiniere.
Lucrări puţine, pupe multe!
În al doilea rând, sistemul de lucrări minime al solului, fără întoarcerea brazdei, distruge mai puține pupe aflate în sol, la adâncimea de 7-25 cm (dăunătorul iernează în stadiul de pupă). Sistemul de lucrări minime are o mulțime de avantaje incontestabile, cum ar fi păstrarea umidității în sol însă, pe de altă parte, nu se mai poate reduce din formele de iernare ale dăunătorilor din sol, așa cum se întâmplă în cazul arăturilor.
Helicoverpa armigera – larvă
Un dăunător aproape perfect
Iernile ușoare, fără geruri mari, vin în ajutorul formelor hibernante ale dăunătorilor culturilor agricole, inclusiv omida fructificațiilor, ceea ce înseamnă o presiune mai mare de infestare în anii următori.
Cercetări efectuate în China au scos în evidență faptul că pupele pot rezista până la o temperatură de -16 grade C, dacă umiditatea solului, pe adâncimea unde se găsesc acestea, este scăzută.
Din contră, la o umiditate a solului mai mare de 70%, pupele de H. armigera nu pot rezista la aceste temperaturi scăzute. Alte cercetări au scos în evidență faptul că pupele pot rezista la o temperatură de -21 grade C!
Așadar, din păcate, fermierii se confruntă cu un dăunător aproape perfect, foarte adaptabil atât la climatul tropical și subtropical, dar și la climatul temperat.
Helicoverpa armigera – pagube produse de larve
Rezistenţă la insecticide
Studii recente au ajuns la concluzii îngrijorătoare: omida fructificațiilor este rezistentă la o gamă largă de insecticide, dar și la preparate biologice, pe bază de virusuri. Din fericire, la noi în țară, nu s-au semnalat fenomene de rezistență a omizii fructificațiilor la insecticide (atât cele chimice cât și cele biologice), dar trebuie să fim în gardă.
În America de Nord și în America de Sud s-au semnalat fenomene de rezistență a larvelor acestei specii dăunătoare la porumbul modificat genetic (la toxinele sintetizate de aceste plante).
Ce pot face fermierii pentru a proteja porumbul?
Să amplaseze capcane feromonale, pentru a stabili cât mai exact momentul apariției fluturilor în lan. De asemenea, sistemele automate de monitorizare pot să vină în ajutorul fermierilor, cu condiția ca feromonul folosit să fie foarte selectiv.
În literatura de specialitate se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație, cu un insecticid, la începutul depunerii în masă a pontei. De obicei, depunerea ouălelor începe la 3-5 zile din momentul apariției fluturilor. De acest aspect trebuie să ținem seama dacă este necesar să aplicăm un tratament în vegetație. Din acest motiv monitorizarea este importantă.
Atac de Fusarium spp., survenit în urma atacului omizii fructificațiilor
Vizitarea zilnică a câmpului
Problema este că, deocamdată, din cauza costului ridicat, foarte puțini fermieri își permit să folosească capcanele entomologice digitale, dotate cu cameră foto și care transmit capturile de imagine direct pe laptop sau în telefonul mobil.
Așa că sunt suficiente și capcanele clasice, cu condiția ca lanul de porumb să fie vizitat zilnic de fermieri.
Viespea care parazitează ouăle dăunătorilor
S-ar mai putea face altceva, în afară de tratamente în vegetație? Da, așa numitele „strip-flowers”, aflate la marginile solei cu porumb, unde sunt cultivate mai multe specii de plante cu flori, care asigură un habitat pentru speciile de paraziți oofagi sau prădători ce au omida fructificațiilor în meniul lor. Cele mai cunoscute sunt speciile de viespi (ce aparţin genului Trichogramma), care parazitează ouăle dăunătorilor, inclusiv Helicoverpa armigera.
Benzile de la marginea solelor cu porumb, cultivate cu diferite specii de flori, ar putea reprezenta un habitat ideal pentru viespile parazite, dar cu condiția ca majoritatea fermierilor dintr-o anumită zonă să procedeze la fel. Dacă doar câțiva fermieri practică acest sistem și marea majoritate nu, atunci efectul este aproape zero, deoarece fluturii speciei Helicoverpa armigera pot veni de la sute de kilometri.
Trichogramma evanescens, o specie de viespi, parazit oofag al omizii fructificațiilor
PAGUBE PRODUSE DE OMIDĂ
Ca tacâmul să fie complet, fluturii de Helicoverpa armigera pot să zboare pe distanțe de sute de kilometri, iar cercetări mai recente au scos în evidență faptul că unii fluturi pot să zboare și 2000 de kilometri iar o femelă poate depune peste 1000 de ouă (chiar 3000, în condiții de laborator)! Probabil acesta este motivul pentru care pagubele produse de omida fructificațiilor, la nivel mondial, se ridică la peste 2 miliarde de dolari anual!
Plantele de porumb sunt foarte înalte, astfel că pentru efectuarea tratamentului de combatere este necesară o mașină autopropulsată, cu gardă mare la sol.
Sistemele automate de monitorizare a dăunătorilor oferă posibilitatea combaterii ”țintite” a speciilor de insecte-problemă din plantații, prin controlul digital al acestora. Click AICI şi află cum poţi depista instant când ai insecte în lan!
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea