Deşi în esenţă intenţiile autorităţilor erau bune şi vizau în special eradicarea scrapiei la specia ovine, în realitate situaţia este destul de confuză şi creează destule probleme pentru majoritatea crescătorilor din ţară.
Lipsește infrastructura pentru testarea tuturor animalelor
Coordonator al registrului genealogic pentru rasa Ţurcană, în numele Asociaţiei „Păstorul Crişana” din Arad, Andreea Dagău, consideră inaplicabilă soluţia propusă de Ministerul Agriculturii prin Ordinul nr. 180 din 30.06.2020, care modifică substanţial condiţiile de autorizare a berbecilor pentru monta naturală. Argumentând, aceasta spune că la nivel naţional nu există constituită infrastructura pentru testarea unui număr foarte mare de animale, atât pentru filiaţie, cât şi pentru determinarea scrapiei. „Noi avem 39 de asociaţii afiliate, care însumează 1,2 milioane de animale. La ora actuală nu există destule laboratoare acreditate RENAR şi nici suficiente kituri de testare. Conform legislaţiei europene, testele de confirmare a filiaţiei se fac în două situaţii: când masculii se folosesc la însămânţare artificială, ceea ce în asociaţia noastră încă nu se practică, respectiv în caz de soluţionare de litigii între societatea de ameliorare şi fermier”, afirmă Andreea Dagău.
Costuri în plus
Potrivit acesteia, societatea de ameliorare culege datele de reproducţie prin registrele de montă şi fătare şi efectuează controalele pe teren. Prin înscrisurile din registrul de montă şi fătare, fermierul îşi asumă corectitudinea lucrărilor efectuate în ferma lui. „Noi nu putem sta în ferma omului pentru a determina pentru fiecare animal care este tatăl şi mama. E o aberaţie solicitarea testelor de paternitate pentru întreg efectivul. Fermierii au destule probleme pe cap ca să mai venim noi să le impunem aceste testări pe care oricum ei ar trebui să le suporte ca şi costuri”, susţine specialista.
Zeci de mii de berbeci
În 2020, în registrul genealogic condus de „Păstorul Crişana” existau nu mai puţin de 35.000 de masculi, acceptaţi la reproducţie în programul de ameliorare. Soluţia era ca toţi să fie testaţi, pentru a avea rezultate în ameliorare iar testarea să fie finalizată până la începerea campaniei de montă. Apoi, anual, testele urmau să fie efectuate atât pe masculii care intră la reproducţie, cât şi pe femele, pentru a potrivi perechile astfel încât să se elimine din populaţie gena VRQ (asociată cu susceptibilitatea crescută la scrapie). Aceasta presupune însă un volum mare de testare, zeci de mii de teste anual. Scopul selecţiei este de a obţine reproducători purtători de progres genetic, obligatoriu sănătoşi!
Rezultatele testării au venit după… un an
Pentru un singur test de filiaţie, fermierii plătesc peste 400 de lei, preţ care include trei probe de sânge (mamă, tată şi produs). Iar statul nu subvenţionează aceste cheltuieli. Nici măcar nu se pot deconta. „Orice fermier doreşte să aibă în ferma lui animale sănătoase. Să le genotipeze pentru scrapie. Există în Planul naţional strategic al ANSVSA-ului obiectivul de eradicare a scrapiei. Noi, ca asociaţie, în 2019 am fost obligaţi să genotipăm 5 la sută din efectivul de animale în laboratorul ANZ-ului. O parte din rezultate le-am primit după vreo două luni de zile şi o parte după un an şi ceva”, spune coordonatorul Registrului Genealogic pentru rasa Ţurcană.
Rezultatele (testelor – n.r.) au venit după ce berbecii au fost folosiţi pentru montă, au avut loc chiar şi fătările. Atunci cum justifică autorităţile statului că vor să eradicăm această boală dacă nu sunt în stare să se ţină de program?! – ANDREEA DAGĂU, Coordonator al Registrului Genealogic al rasei Țurcană, deținut de Asociaţia „Păstorul Crişana” din Arad
Proces pe rol
Între timp, societăţile de ameliorare, cele recunoscute şi afișate de ANZ pe site, au dat în judecată Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie, solicitând suspendarea sau anularea OM 180. „Există câteva articole în acest ordin care contravin legii zootehniei şi regulamentului european. Această suspendare a fost pronunţată înainte de sărbătorile de iarnă dar acum se judecă recursul. Societăţile îşi doresc un pachet legislativ bazat pe aplicabilitate şi coroborare a actelor normative în România, pe când autorităţile statului insistă pe aceste două lucruri, paternitate şi genotipare. Sperăm să reuşim să ne impunem punctul de vedere. Problema este că autorităţile nu au încredere în crescătorii de animale”, consideră Andreea Dagău.
un articol de
LIVIU GORDEA
