Următorul obiectiv pentru Virgil este ca, până la sfârşitul anului, să ajungă la un efectiv de 80 de vaci la muls şi o producţie medie de cel puţin 30 de litri. La cât de meticulos şi ambiţios este, nu m-ar mira să atingă această ţintă încă din toamnă.
Genetică de top
Vacile sale sunt din rasele Holstein şi Bălţată Românească, în proporţii aproximativ egale. Deocamdată nu se gândeşte să schimbe structura genetică a efectivului de animale. „Bălţata are avantajul de a putea valorifica mai uşor viţeii, în schimb la Holstein producţia de lapte e mult mai mare iar produşii masculi îi dăm aproape pe nimic. E un compromis pe care ni-l asumăm momentan”, recunoaşte tânărul.
Nu exclude însă posibilitatea ca la un moment dat să rămână doar cu Bălţate, „pentru simplul motiv că sunt mai rezistente şi nu atât de pretenţioase”. Până acum, valoarea genetică a turmei şi-a crescut-o folosind material seminal de la Semex Canada, pentru vacile Holstein, respectiv Semtest Târgu Mureş, pentru Bălţate. A investit foarte mulţi bani în genetică iar rezultatele nu au întârziat să apară.
Lapte de calitate superioară. Cum reuşeşte?
Cele mai productive vaci din fermă dau şi 56 de litri de lapte pe zi. Laptele are o calitate foarte bună – 3,6% conţinut de proteină şi 4,2 procentul de grăsime. „Calitatea laptelui este dată de furajare şi de bagajul genetic al animalului şi, poate într-o mai mică măsură, de confortul din adăpost. În schimb, datorită robotului DeLaval s-au îmbunătăţit foarte mult parametrii care ţin de starea de sănătate a ugerului – numărul total de germeni şi numărul de celule somatice. Conform normelor UE, nivelul maxim admis pentru laptele de consum e de 100.000 de germeni pe mililitru. Iar noi avem de zece ori mai puţin. Pe de altă parte, în cazul celulelor somatice, norma europeană este de 400.000/ml iar noi ne aflăm între 150 şi 180 de mii”, se mândreşte tânărul fermier.
Monitorizarea animalelor cu aplicaţia mobilă
Pe lângă robotul în sine, Virgil a optat şi pentru alte accesorii, cum ar fi poarta de acces inteligentă, care se deschide doar dacă vaca are permisiunea de a veni la muls (asta pentru a nu aglomera zona de muls), dar şi colierele individuale pentru monitorizarea stării de sănătate a animalelor. „Robotul citeşte un mic dispozitiv pe care noi l-am prins în urechea vacii, în timp ce colierul de la gât contabilizează câţi paşi a făcut vaca, urmăreşte pulsul, staţionarea la frontul de furajare. Iar eu pot urmări toate informaţiile pe telefonul mobil sau pe un calculator”, afirmă proprietarul şi managerul Fermei Wagner.
Diagnostic precoce al bolilor
Cu ajutorul acestei tehnologii fermierul poate afla cu 5-6 zile înainte ca o boală să se manifeste clinic şi poate acţiona imediat pentru a împiedica dezvoltarea afecţiunii sau tratarea ei într-o fază incipientă. ”E mai ieftin şi mai uşor. De exemplu, aplicaţia mă avertizează să trimit medicul veterinar pentru a evalua animalul pentru că i-a scăzut producţia de lapte şi deplasarea. Altfel, dacă nu ar exista acest sistem performant, eu poate aş vedea acel animal abia după o săptămână, când probabil el nu se va mai putea deplasa deloc. Şi atunci poate ai ghinionul să nu îşi mai revină şi va trebui să îl sacrifici”, afirmă proprietarul şi managerul Fermei Wagner.
Controlul reproducţiei
Un alt beneficiu pe care l-a obţinut cu acest sistem automatizat ţine de controlul reproducţiei şi managementul turmei. Aplicaţia trimite automat avertizări când este momentul optim pentru montă, ceea ce creşte automat şansele ca vaca să rămână gestantă.
De asemenea, robotul menţine curba lanctaţiei sus tot timpul, pentru că pe lângă faptul că mulge, el şi administrează furaj, iar cantitatea de urlău e determinată individual pentru fiecare vacă, în funcţie de nivelul de producţie.
Laptele neconform iese din fluxul de producţie
La jgheab animalele primesc un mix de cereale măcinate şi şroturi. În felul acesta animalul este stimulat să vină la muls. Vacile sunt mulse de trei, patru sau chiar cinci ori pe zi. Ele merg voluntar la muls. În funcţie de genetică şi de performanţa producţiei, fiecare animal petrece între 5 şi 6 minute la robot. Asta înseamnă cel puţin zece vaci pe oră. La acest flux, cam 9 din 24 de ore robotul stă. „Fiecare sfert este muls individual. Când simte că s-a terminat laptele de pe canal, detaşează manşonul. Sala de muls pe care o aveam înainte nu ştia să facă asta şi mulgea în gol până se termina laptele din tot ugerul. Manşoanele sunt igienizate după fiecare mulsoare. Robotul simte dacă o vacă are mamită sau ştie dacă i se administrează antibiotice şi atunci laptele este automat scos din fluxul de producţie”, spune fermierul, cu satisfacţie.
VEZI AICI CUM FUNCŢIONEAZĂ MULSUL AUTOMATIZAT!
Saltele cu memorie
Grajdul este unul modern şi poate găzdui până la 89 de animale. Cuşetele individuale sunt dotate cu saltele care iau forma corpului, pentru un confort sporit, şi înveliş impermeabil ca să poată fi spălate. Nu se pun paie sau nisip pe podea. Animalele sunt foarte curate. Asta şi pentru că podeaua este în permanenţă curăţată de gunoi cu ajutorul plugurilor racloare. Dejecţiile sunt apoi stocate într-un bazin colector din afara grajdului.
Mai mult confort, mai puţine tratamente
Frontul de furajare este autocapturant, pentru efectuarea cu uşurinţă a tratamentelor, inseminărilor sau controlului gestaţiei. De asemenea, adăpostul este echipat cu ventilatoare care menţin o temperatură constantă când este nevoie. Totul funcţionează pe bază de senzori, care declanşează sau opresc diferitele dispozitive, în funcţie de necesitate. Vacile se plimbă în adăpost pe covor de cauciuc. „Am montat acest tip de podea şi în spaţiul unde ţinem vacile gestante. Din acel moment am constatat că a scăzut rata de retenţie placentară. Un aspect de altfel foarte important. Pentru că toţi nutriţioniştii spun că e nevoie de suplimente sau polivitamine. Noi nu administrăm astfel de produse şi tot am reuşit să controlăm aceste problemele prin îmbunătăţirea condiţiilor de adăpost şi confort. Nu mai avem probleme nici cu articulaţiile”, mi-a mărturisit Virgil.
Viţei hrăniţi inteligent
Tineretul este ţinut într-un alt grajd, mai mic. Acolo viţeii sunt hrăniţi de la un automat de alăptare (creaţia companiei Holm & Laue), achiziţionat în urmă cu trei ani. „Acest dispozitiv face o treabă mai bună decât un om. Noi alimentăm aparatul cu lapte praf şi cu apă iar robotul mixează aceste ingrediente şi administrează laptele la o temperatură constantă de 37,5 grade. Pe lângă asta, emite alarme dacă apar tulburări de comportament la viţei. Măsoară inclusiv forţa de sucţiune. Fiecare viţel este înregistrat într-o bază de date, unde se specifică după fiecare alăptare cantitatea de lapte consumată. Din momentul în care am instalat acest aparat nu am mai avut pierderi la viţei. Pentru simplul fapt că şi dacă viţelul are diaree, să zicem, hidratându-l constant, el nu se va deshidrata atât de brusc. Iar pe lângă faptul că laptele este ţinut constant la o anumită temperatură, indiferent dacă e iarnă sau vară, şi înţărcarea este foarte lină”, a constatat tânărul medic veterinar.
Furajare optimizată
Scăzând treptat cantitatea de lapte, va creşte automat consumul de furaje. „Miza este să-l transformăm în rumegător cât mai repede. Să intre în producţie. Furajul e mai ieftin decât laptele praf. Mulţi se întind până la 120 de zile, dar din punctul meu de vedere acelea sunt pierderi”, argumentează Virgil Andru.
Produse premium, pe noua linie de procesare
În 2019 a fost inaugurată şi o linie de procesare. Dar pentru că nu a putut accede încă în supermarket, produsele sunt vândute în special la poarta fermei. O parte din cantitatea de lapte colectată este însă valorificată în reţeaua proprie de dozatoare din Arad. „Am accesat un proiect de modernizare a fermei în care am inclus şi ceva echipamente pentru făbricuţă, pe care am construit-o cu forţe proprii. Am investit până acum peste 250.000 de euro pe partea de procesare. Facem şase tipuri de iaurturi, caşcaval maturat în ceară, telemea şi caş. Am gândit o variantă de produse premium. De aceea iaurturile se vând în ambalaje de sticlă. Produsele sunt din lapte integral, nu degresat. Lapte proaspăt, colectat doar de la animalele noastre”, m-a asigurat la final Virgil Andru, un interlocutor excelent şi un adevărat lider al noii generaţii de fermieri.
De când a automatizat procesele de lucru în fermă, Virgil Andru spune că productivitatea şi bunăstarea animalelor s-au îmbunătăţit considerabil.
Click AICI şi vezi în reportajul video ce sarcini îndeplinesc roboţii în Ferma Wagner!
un reportaj de
LIVIU GORDEA