Acţionând din dorinţa de a stabiliza piaţa ca urmare a invaziei ruse din Ucraina şi pentru a-şi proteja resursele şi interesele proprii, autorităţile europene au lansat luna trecută planul REPowerEU, un instrument care se concentrează pe modalităţi de a face blocul comunitar independent de combustibilii fosili din Rusia, înainte de anul 2030.
Întreaga strategie se bazează pe doi piloni:
1. diversificarea aprovizionării cu gaze a UE pentru a înlocui importurile ruseşti pe termen scurt;
2. extinderea implementării surselor regenerabile şi a măsurilor de economisire a energiei pe termen lung.
Dependenţa de gazul rusesc
Pentru a spori rezilienţa sistemului energetic european, Comisia insistă asupra importanţei creşterii producţiei de biometan sau biogaz. Astfel, ambiţia de a produce 35 miliarde metri cubi de biometan pe an până la sfârşitul acestui deceniu este dublă faţă de un obiectiv anterior stabilit de executivul european în comunicarea Fit for 55, care prevedea o ţintă de doar 17 miliarde de metri cubi.
Prin urmare, producţia ar creşte de zece ori în interiorul blocului comunitar până în 2030. Planul RePowerEU ar putea contribui, chiar înainte de sfârşitul anului, la scăderea cererii de gaze a UE cu volume echivalente cu două treimi din totalul gazelor importate anul trecut din Rusia, prin înlocuirea gazului în sistemele de încălzire şi generarea de energie din surse regenerabile.
Armonizarea cu PNS-urile
Totodată, Comisia spune că planurile naţionale strategice ale Politicii Agricole Comune ar trebui să canalizeze finanţarea către producţia de biometan obţinut din surse durabile de biomasă, inclusiv deşeuri şi reziduuri agricole. Aceste planuri strategice se află în prezent pe masa Comisiei Europene pentru a fi revizuite, urmând să ajungă din nou în posesia autorităţilor naţionale pentru a opera anumite ajustări, dacă va fi cazul.
Un subiect controversat
Problema producţiei de biogaz este destul de controversată în comunitatea agricolă. În timp ce unii văd aceasta ca pe o oportunitate de a-şi suplimenta veniturile, alţii susţin că au nevoie de gunoiul de grajd şi de reziduurile de cultură, care sunt considerate nişte resurse foarte valoroase pentru sol.
Pe de altă parte, producţia de biogaz suferă de o lipsă de acceptabilitate în comunităţile locale, precum şi de o lipsă de finanţare, ceea ce înseamnă că până acum nu a îndeplinit potenţialul său în UE. Cu toate astea, sectorul este pregătit să atingă ambiţiosul obiectiv menţionat în cadrul planului RePowerEU.
Ponderea importurilor de gaze naturale în Uniunea Europeană, 2021
Cât de rentabil e biogazul?
Ţinta poate fi atinsă în mare parte pe baza deşeurilor şi a materiilor prime reziduale, dar pentru asta e nevoie de investiţii în noi capacităţi de producţie. Potrivit EBA, UE produce astăzi 3 miliarde de metri cubi de biometan.
„Creşterea la 35 miliarde de metri cubi necesită mobilizarea materiei prime de biomasă durabilă, în principal deşeuri şi reziduuri, plus construirea a aproximativ 5.000 de noi fabrici de biometan. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este fezabil în următorii opt ani. Şi este şi rentabil. Ar fi nevoie de aproximativ 80 miliarde de euro în investiţii de capital, bani europeni cheltuiţi în economia noastră internă. Asta ne-ar permite să producem biometan la un cost care este considerabil mai mic decât preţul gazelor naturale din ultimele câteva luni. Şi, pe lângă construirea de noi instalaţii integrate de biogaz-biometan, ar fi posibilă adaptarea eficientă a unităţilor de metanizare la instalaţiile de biogaz existente”, se arată într-un comunicat EBA.
Un segment cu mare potenţial
La rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA – organizaţia europeană a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură, şi-a exprimat susţinerea faţă de iniţiativa Comisiei cu privire la creşterea producţiei de biometan, declarând că este „foarte bucuros” să vadă că se pune accentul pe sursele alternative de energie. „Considerăm binevenit acest obiectiv general, întrucât suntem de părere că producţia de biogaz regenerabil reprezintă un segment cu mare potenţial de a ajuta la transformarea consumului european de gaz, pentru a fi mai durabil, reducând totodată dependenţa externă faţă de Rusia. Digestia anaerobă poate de asemenea să permită producerea mai multor îngrăşăminte organice pentru practicile agricole, conform aşteptărilor din Pactul Verde european”, a subliniat reprezentantul celei mai puternice structuri asociative a fermierilor din spaţiul comunitar.
RELAXAREA AJUTOARELOR DE STAT
Pe lângă stimularea producţiei de biogaz, noua comunicare are în vedere şi creşterea posibilităţilor de sprijin pentru fermieri, prin revizuirea în curs a normelor privind ajutoarele de stat. O măsură similară a fost aplicată în timpul pandemiei pentru a ajuta sectoarele care nu sunt acoperite de măsurile de sprijin stabilite în regulamentul privind organizarea comună a pieţei. Aceasta a fost privită ca o plasă de siguranţă pentru fermieri în caz de criză, contracarând, de exemplu, prăbuşirea preţurilor.
Ținta de biometan reprezintă peste 20% din importurile actuale de gaze din Rusia. Până în 2050, acest potenţial se poate tripla, crescând cu mult peste 100 miliarde de metri cubi şi acoperind între 30 şi 50% din cererea viitoare de gaze a UE.
HARMEN DEKKER
Director executiv Asociaţia Europeană de Biogaz (EBA)
un articol de
LIVIU GORDEA
