ŞTEFAN BĂLUŢĂ (foto coperta ediţiei), proprietarul magazinului, ne aşteaptă îmbrăcat ca de sărbătoare, cu o cămaşă tradiţională. Are 29 de ani şi a absolvit Agromontanologie la Universitatea din Sibiu, dar s-a întors să trăiască şi să muncească acasă, la Vaideeni. În 2017, împreună cu alţi 12 crescători de ovine, a înfiinţat Cooperativa Agricolă Vaideeni, iar principalul lor obiectiv este să înregistreze „Telemeaua de Vaideeni” în sistemul de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
Ştefan Băluţă provine dintr-o familie de crescători de ovine din tată-n fiu, iar dovezi am descoperit de cum am intrat în magazin, pe care l-a decorat cu obiecte şi fotografii vechi de familie, care ilustrează portul şi obiceiurile strămoşilor lui păstori.

„Prima comandă a fost de 16 lei, pentru care am mers 100 de kilometri”
Sub brandul „Stâna de Vaideeni” este o afacere de familie, începută acum patru ani, cu un serviciu de livrări de produse la domiciliu. Magazinul din Horezu l-au deschis în 2017. „Tata se ocupă de animale, mama face produsele, iar eu şi soţia ne ocupăm de magazin şi de comenzile de produse”, spune Ştefan Băluţă.
„Am văzut că lumea vrea să mănânce sănătos şi am zis să facem asta, pentru că noi credem că avem produse sănătoase, dar şi gustoase. Când am început, am făcut 10.000 de pliante şi am mers împreună cu soţia şi le-am împărţit prin blocuri în Râmnicu Vâlcea. Din 10.000 de pliante, după o săptămână m-a sunat un singur om. Săptămâna următoare am împărţit iar 10.000 de pliante. Cam de două ori pe săptămână mergeam şi împărţeam pliante. Prima comandă a fost de 16 lei, a doua de 18 lei, pentru care am mers 100 de kilometri. După şase luni de zile, am ajuns la 6 clienţi”, ne povesteşte tânărul fermier.
Totuşi, nu s-a lăsat descurajat. După jumătate de an au reuşit să îşi scoată banii de transport, iar profit au început să aibă din al treilea an. Acum au 100 de abonaţi din Râmnicu Vâlcea cărora le livrează săptămânal lapte de vacă şi de capră, brânzeturi, sucuri naturale, ţuică, miere, siropuri, şi produse din carne – o parte produse în gospodărie, iar câteva din gama de produse tradiţionale atestate sub numele „Ca Altădată” ale unui procesator de mezeluri din Râmnicu Vâlcea. Practic, le duc oamenilor direct la uşă tot ce vând şi în magazinul din Horezu şi la aceleaşi preţuri, fără vreun comision, iar livrarea produselor este gratuită. Preiau comenzi prin telefon, e-mail sau pe Facebook. De anul viitor vor să facă livrări şi în Craiova.

Un magazin doar cu produse locale
Magazinul l-au deschis în 2017 şi au început cu brânzeturi, apoi au adus şi alte produse, toate din zonă. „Am început cu telemea de oaie şi caşcaval de vacă simplu şi afumat. Apoi am continuat cu branza de burduf, tot un produs pe care îl făceau ai noştri la munte”, poveşteşte Ştefan Băluţă. Apoi, dintr-o greşeală, pentru că au uitat branza de burduf în magazia unde maturează brânzeturile, au obţinut un nou sortiment de caşvcaval, maturat mai mult de 90 de zile. Ştefan Băluţă crede că acesta este cel mai bun produs al lor, aşa că au decis să îi adauge şi diverse arome naturale: chimen, busuioc, iar, mai nou, lavandă.
Vând, în total, cam 10 sortimente diferite de telemea şi caşcaval, plus unt, toate produse proprii, din lapte de vacă, de oaie şi de capră. Procesează zilnic cca. 400 – 450 de litri de lapte doar din ferma proprie, plus încă 150 de litri de lapte de vacă şi de oaie pe care îl cumpără de la alţi membri ai cooperativei agricole înfiinţate anul trecut.

Cooperativa Agricolă Vaideeni
Cooperativa Agricolă Vaideeni a fost înfiinţaţă în aprilie 2017. Are 13 membri, care deţin 6.000 de ovine matcă şi 80 de bovine. Şase membri ai cooperativei sunt din Vaideeni, unul este din Târgu Măgurele, iar restul, din Dobrogea. De loc sunt toţi din Vaideeni, au acolo case unde vin de sărbători, dar sunt împrăştiaţi prin ţară unde au găsit un loc bun ca să-şi ţină oile. Socrul lui Ştefan Băluţă este stabilit, de 20 de ani, la Cernavodă, în judeţul Constanţa.
Toţi membrii cooperativei sunt persoane fizice. Au înfiinţat o cooperativă de gradul I pentru că unii dintre membri aveau proiecte cu fonduri europene în derulare şi riscau să piardă banii.
Nu vând produse sau lapte în comun, prin cooperativă, deşi, individual, pe laptele de vacă primesc doar 80 de bani pe litru, de la un procesator din Târgu Jiu. Cum multe din stâne sunt sus în munte, transportul laptelui durează şi trei ore. Plus că nu au o cantitate constantă pe care ar putea să o livreze, aşa că nici nu încape vorbă să negocieze livrarea producţiei de lapte cu un procesator, explică Ştefan Băluţă. El le plăteşte 1,4 lei pe litru celor de la care cumpără lapte de vacă.
„Scopul cooperativei a fost de a ne uni toţi şi de a încerca să facem din brânza de Vaideeni un brand, un produs pe care să îl facem toţi la fel, ca să îi dăm valoare atât ca imagine, cât şi economică”, spune tânărul fermier, care este şi preşedintele Cooperativei.

Recunoaştere europeană pentru „Telemeaua de Vaideeni”
„Toată lumea cunoaşte brânza de Sibiu. Până când nu au înregistrat produsul, mulţi comercianţi veneau şi cumpărau brânza noastră şi o vindeau mai departe drept brânză de Sibiu”, spune Ştefan Băluţă. Telemeaua de Vaideeni seamănă mult cu cea de Sibiu, dar „gustul special al brânzei de Vaideeni este dat de flora de pe pajiştile noastre din zona montană”, adaugă fermierul vâlcean.
Odată cu obţinerea protecţiei IGP, „Telemeaua de Vaideeni” ar scăpa de această nedreptate şi ar fi primul produs din judeţul Vâlcea recunoscut la nivel european. Vă amintiţi de discuţia asta de pe vremea când era ministru al Agriculturii Achim Irimescu, care este de loc chiar din Vaideeni? „Ce am primit din partea lui au fost idei pe care să le punem în practică”, ne mai spune Ştefan Băluţă.
Dosarul pentru a obţine protecţia IGP este pregătit de mai bine de jumătate de an şi speră ca în această toamnă să fie finalizat. Membrii cooperativei au ales ca fiecare să aibă un punct de procesare individual autorizat pentru a putea face brânza după reţeta standard, pe care au găsit-o scrisă în arhivele de la Râmnicu Vâlcea, datând din prima jumătate a secolului trecut. Au întârziat depunerea documentaţiei din cauză că nu aveau chiar toţi membrii cooperativei puncte de procesare autorizate.

ANIMALE MAI PUŢINE, DIN RASE MAI PRODUCTIVE
Ştefan Băluţă are 300 de Ţurcane, 10 vaci Bălţată Românească şi Brună, şi 150 de capre metise de Carpatină cu Saanen. Stâna este la 20 de km de Vaideeni, în Copăceni, unde are închiriate 180 ha de păşune de la primărie. Pe lângă acestea, are 15 ha de păşune în proprietate, plus alte 10 ha în arendă. Spune însă că, din cauza lipsei de forţă de muncă, dar şi ca să reducă cheltuielile cu furajarea şi cu păşunea, planul său este să se orienteze spre rase mai productive. Va încerca să vândă oile şi să ia, în schimb, 50 de ovine din rasa Lacaune. Mai vrea şi 10 vaci Bălţată Românească şi 60 de capre Saanen. „O să ne luăm mai puţine animale, dar în aşa fel încât să ajungem la producţia de lapte pe care o avem acum”, spune Ştefan Băluţă.

PRODUSE DE LA STÂNĂ, CU RIMĂ!
„Suntem la poale de Carpaţi,
Din tată-n fiu păstori.
Şi vă primim ca nişte fraţi
Când sunteţi călători.
Avem lapte şi smântână
Şi brânza cea mai bună.
Noi vă poftim ca să gustaţi
Produse de la stână.”

„Omul plictisit devine artist”, spune, în glumă, Ştefan Băluţă, când îl întrebăm despre poezia caligrafiată pe peretele magazinului. Este mândru de creaţia sa, pe care o prietenă i-a „pictat-o” pe perete.
Totuşi, nu îl credem că se plictişeşte vreodată, mai ales cu noua membră a familiei care se pregătea să vină pe lume la finalul lunii septembrie. Mai mult, ne-a spus că visul său este să realizeze, la un moment dat, un proiect agroturistic.
Îl întrebăm dacă el crede că satul românesc are viitor. „Cred că da, dar trebuie făcut ceva pentru tineri. La noi în sat, în Vaideeni, cred că mai sunt 10 familii de tineri până în 30-35 de ani care mai cresc oi sau vaci. Din cei cu care am copilărit, au rămas doar trei. Restul sunt toţi plecaţi la oraş”, spune Ştefan Băluţă.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)