Ferma de vaci de lapte aflată în proprietatea societății Carmolact exploatează în prezent 1.200 hectare de teren agricol. Temperatura medie anuală în zona de amplasare a fermei este de 8,3oC, iar media anuală a precipitațiilor este de 680 mm.
620 de vaci de lapte cu o producție medie de 38 litri pe zi/cap de animal
Cea mai mare parte a fermei vegetale este ocupată cu plante furajere – trifoi amestecat cu iarbă, borceag, iarbă și porumb pentru însilozare, dar și culturi de cereale (porumb, grâu și triticale). De asemenea, există și suprafețe cu culturi furajere perene, pentru a acoperi nevoia de semifân și de fân a fermei zootehnice.
Primul import de animale a fost realizat în 2005, ferma fiind specializată în creșterea și exploatarea vacilor din rasa Holstein. În 2011 și 2012 au urmat alte două importuri de animale, realizate în cooperare cu Fides Agro, spol. s.r.o. Republica Cehă, atunci fiind puse bazele unei noi exploatații zootehnice.
Acum, noua fermă de vaci lapte, amplasată în vecinătatea localității Șieu-Odorhei din județul Bistrița-Năsăud, cuprinde trei grajduri pentru vaci de lapte, animalele sunt întreținute în stabulație liberă și sunt cazate în cușete cu diferite tipuri de așternut (paie, nisip). De asemenea, ferma dispune și de un grajd pentru animalele aflate în repaus mamar, precum și de un adăpost pentru tineretul femel destinat reproducției. Vițeii până la înțărcare sunt întreținuți în boxe individuale, în aer liber. Pentru prepararea și administrarea hranei este folosită o remorcă tehnologică, întreaga bază furajeră fiind depozitată în fermă iar pentru partea de furaje concentrate se folosește bucătăria proprie a fermei.
Ferma este populată în prezent cu 620 de vaci, cu o producție medie de lapte de 38 litri pe zi/ cap de vacă, (3,3% proteină, 3,9% grăsime). În vârful curbei de lactație, producțiile ating 65 litri la secundipare, iar la primipare, cantitatea zilnică de lapte depășește 40 de litri. Performanța productivă înainte de înțărcare este de 15-20 litri. Media zilelor de lactație este de 161 zile. Intervalul de inseminare este de 74 zile. La însămânțare se folosesc 2,38 doze, iar la prima inseminare rata de concepție atinge 30% iar rata de detecție a perioadelor de călduri este de 85%.
Dimensiunea celulei de siloz trebuie corelată cu consumul fermei
La început, profesorul Robert Van Saun și-a concentrat atenția pe calitatea furajelor însilozate. „Apreciez modul de lucru în zona furajelor însilozate, atât la însilozare, cât și la păstrarea din timpul anului, mod de lucru care reduce la minimum pătrunderea de oxigen în masa silozului. În ceea ce privește gestionarea furajelor, cu celula de siloz se face o treabă bună”, a spus Van Saun.
„Doar un lucru aș dori să amintesc. Atunci când am vizitat fermele din Europa de Est și de aici, din România, am întâlnit celule de siloz cu lățime mare. Consumul zilnic de siloz ar trebui să permită avansarea în masa de siloz cu cel puțin 20 cm pe zi, iar pe timp de vară, cu 30 cm pe zi. Prin necorelarea dimensiunii celulei de siloz cu consumul fermei, avansând mai puțin de 20-30 cm pe zi în masa silozului, se va produce oxigenarea peretelui frontal al silozului și alterarea acestuia înainte de administrare. Recomand împărțirea în două a celulelor prea late, prin construirea unui perete despărțitor longitudinal”, a fost observația nutriționistului american.
În plus, profesorul Robert Van Saun a reamintit fermierilor să observe amănunțit comportamentul animalelor. „Pentru a înțelege și a putea modifica sistemul de nutriție, este necesar să se observe vacile. Vacile de lapte ar trebui ca douăsprezece ore pe zi să rumege. Ziua unei vaci ar trebui împărțită astfel, în ordinea prioritară: faza de repaus și de rumegare, faza de așteptare în sala de muls și mulsul efectiv, procedurile veterinare și furajarea. Dacă prevalează alte activități decât odihna și rumegarea, performanța productivă scade, deoarece se reduce timpul de rumegare”, explică nutriționistul.
La fel de esențial este să se asigure disponibilitatea apei pentru animalele din fermă, pentru că laptele conține 80% apă. Limitarea consumului de apă reduce aportul de substanță uscată. „Am observat că în orice moment, doar 15% din vacile din grup stau la jgheab și beau apă. Acesta este un factor limitativ în fermele românești și nu e singurul”, a declarat Van Saun.
Analiza calității furajului însilozat
Silozul de porumb de bună calitate ar trebui să fie reținut pe instrumentul de verificare a compoziției furajului siloz în următoarele proporții: pe sita numărul 1, de la 3% până la 8%, pe sita numărul 2, între 45% și 65%, pe a treia sită, între 30% și 40%, iar pe ultima sită procentul trebuie să se situeze sub 5%. Prima sită, cu orificii cu un diametru de 19 mm, reține materialul care va forma suportul ruminal necesar pentru o bună funcționare a rumenului. A doua sită cu orificii cu diametru de 7,8 mm reține particulele esențiale cu rol în creșterea microflorei ruminale. A treia sită reține particule mai mari de 1,3 mm, care fermentează repede în rumen. Fibra este accesibilă pentru bacteriile ruminale și este folosită ca sursă rapidă de energie. Dacă suportul ruminal este de bună calitate, aceste particule rămân în rumen, altfel ele sunt eliminate. Pe fundul sistemului de site ajung particulele cu o dimensiune mai mică de 1,3 mm.
La însilozarea de borceag a existat o proporție mai mare a particulelor reținute de primele ecrane, datorită datelor de recoltare ulterioare, care au fost afectate negativ de ploile abundente de anul trecut.
Silozul de porumb realizat în ferma din Șieu-Odorhei a fost de o calitate mai bună. Sita de sus a reținut 5,5% din masa analizată, a doua – 80,5%, a treia – 13% (mai puțin, dar cu o mai bună manipulare a silozului acest procent ar putea crește), iar în partea de jos a rămas 1%.
Analiza semifânului a aratăt rezultate ușor diferite. Sita de sus a captat 64%, a doua 25%, a treia 10% și 1% pe ultima sită.
Aceeași metodă de separare a particulelor și apoi de evaluare a rației mixte administrate cu remorca tehnologică a fost aplicată și pentru amestecul furajer unic (TMR). Recomandările Penn State pentru TMR au fost după cum urmează: sita de sus – aproximativ 2-8%; sita a doua – 30-50%; sita a treia – 3 -50%; sita de jos – o cantitate redusă.
Analiza altui eșantion (de obicei se face după trei ore) prelevat din puncte diferite de pe linia de furajare poate determina ce anume au consumat vacile, precum și gradul de separare al rației (resturile de la linia de furajere), lucru care ne poate ajuta să îmbunătățim în permanență structura amestecului furajer administrat.
În evaluarea finală, profesorul Van Saun a adus laude doctorului Creoșteanu și colegilor săi. Acesta a recunoscut că înainte de prima sa vizită în România a studiat toate materialele disponibile despre producția de lapte din această parte a Uniunii Europene, dar ceea ce a văzut aici a depășit în cel mai bun sens toate așteptările. „Sunt mulțumit că am primit, de asemenea, o invitație la următoarea mea vizită din anul 2016”, încheia Robert Van Saun.
Text și foto: FIDES AGRO
