Terenul necultivat, lăsat pârloagă, este o măsură obligatorie pentru plata subvenţiilor APIA acordate pentru respectarea normelor de condiţionalitate din GAEC 8, dar şi pentru ecoschema opţională pentru fermier Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil (PD-04).
Subiectul este destul de sensibil şi a iscat mai multe nemulţumiri din partea fermierilor şi a asociaţiilor de cultivatori.
„E o mare greşeală”, consideră Aurel Placinschi, fermier din Ţigănaşi, judeţul Iaşi. „Nu o să putem renunţa la subvenţii, dar e o mare deficienţă şi ar mai fi timp de corectat!”
Dacă ar respecta reglementările ar trebui să renunţe la a mai cultiva teren de peste 100 de hectare. „Eu sper ca să nu ducem la capăt nebunia asta”, îşi exprimă optimismul cultivatorul moldovean.
„E o prostie!”
„Încă nu-i clar, nu ştim ce şi cum! La ferma mea ar trebui să scot din circuit vreo 40 de hectare pe care eu nu o să fac nimica, dar va trebui să le dau arenda la oameni”, ne-a declarat şi brăilanul Costel Manta.
„E o prostie! Să nu mai vorbim că se încarcă terenul, înmulţim bolile, dăunătorii şi buruienile cu treaba asta! Asta facem!”, a adăugat fermierul din Tichileşti – Albina.
“Nu ne permitem să lăsăm solurile pârloagă!”
O analiză aplicată, la obiect, a făcut-o Liviu Dincă, consultant agricol independent, potrivit Agrimedia.
„Măsura de a lăsa terenul pârloagă şi cea referitoare la cultivarea de plante fixatoare de azot, fără posibilitatea de a utiliza produse de protecţie fitosanitară, aduc mari prejudicii fermelor. Îndeplinirea celor două cerinţe va ocupa un procent de 10% din suprafaţa fiecărei ferme, iar această suprafaţă generează pierderi, nu venituri.”
Apoi argumentează: „Noi nu ne permitem să lăsăm solurile pârloagă. Tipul de sol pe care îl avem, prin neprelucrare, duce la tasarea terenului. Totodată, terenurile pârloagă sunt sursă de înmulţire a bolilor, dăunătorilor şi al buruienilor pentru culturile agricole.”
„Nu văd un avantaj!”
„Faptul că noi am ajuns în situaţia asta nu se datorează Bruxelles-ului, ci nouă că am tratat cu neseriozitate PNS-ul pe care nu l-a impus nimeni, ci pur şi simplu noi ne-am făcut-o cu mâna noastră”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu din judeţul Bacău.
Fermierului nu-i convine să lase teren pârloagă că nu-i aduce niciun beneficiu. „Eu toată suprafaţă am angajat-o în leasinguri, în credite, nu-mi aduce nimic bun. La mine în fermă sunt cam 200 de hectare pe care trebuie să renunţăm la a le mai cultiva. Or, într-un an păcătos această suprafaţă contează foarte mult!”
„Apoi, nu înţeleg de ce? Nu-i văd rostul în a lăsa pârloagă? Ne dăm cu stângu-n dreptul, ţinând cont de faptul că se vor instala pepiniere de boli şi dăunători care ne obligă ca în anul următor să folosim mai multe tratamente pentru combaterea fitosanitară. Nu văd un avantaj, eu sper ca să se rezolve această problemă; poate le vine mintea la cap!”, a concluzionat fermierul băcăuan.
Ministrul Agriculturii cere derogare de la… extratereştri!
Se pare că s-a adeverit! Ei bine aşa cum spera şi Laurenţiu Baciu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a demarat demersurile către oficialii europeni pentru a cere derogare de la GAEC-urile 7 şi 8, privind partea de pârloagă în România.
Aşteptăm veşti mai bune de la UE, unde “sunt extratereştri. Ei nu au nici o treabă cu agricultura, iar deciziile pe care suntem obligaţi să le implementăm în acest domeniu nu au nici o legătură cu realitatea tehnologică din câmp.”
Aceasta este postarea arădeanului Florin Deznan, CEO Roca Agri RDF, un holding specializat în agricultură, pe o reţea de socializare, în care a cules impresiile din Târgul Agromalim, ediţia 2023.
