Noul Rural Fest, o versiune improvizată - Revista Ferma
6 minute de citit

Noul Rural Fest, o versiune improvizată

Lucrurile au fost atât de diferite, încât Reprezentanţa CE a comunicat prompt pe site-ul instituţiei că nu are nici o legătură cu proiectul care poartă aceeaşi denumire de acum doi ani.

Rural Fest 2017

De la expozant, la organizator
Am căutat pe internet informaţii despre noul Rural Fest şi am dat peste o pagină de facebook. Am avut o scurtă conversaţie cu administratorul paginii:
– ”Bună ziua, este vorba de evenimentul organizat în 2015 de Reprezentanţa CE la Bucureşti?”, întreb eu.
– ”Bună ziua. Aceasta este o iniţiativă privată”.
– ”Sunteţi ONG sau firmă?”
– ”Scopul întrebării?”
– ”Mai aveţi în portofoliu şi alte evenimente cu profil alimentar şi meşteşugăresc?” Interlocutorul meu nu mi-a mai răspuns. Aşa că am urcat în maşină şi m-am dus, sâmbătă, 9 septembrie, a doua zi de târg, să văd şi să compar evenimentul de acum doi ani, organizat pe Bd. Kiseleff, şi târgul din această toamnă, susţinut pe Verde Stop Arena, un teren înierbat din cartierul Barbu Văcărescu. M-am lovit cu palma peste frunte când am constatat că nu am aparatul foto la mine. Am făcut cale întoarsă şi după o jumătate de oră, iată-mă înapoi la poarta târgului, cumpărând bilet. Preţ, 10 lei. Intru în incinta Rural Fest 2017. Vreo 25 de tarabe, standuri înşirate pe toate cele patru laturi ale terenului atât de larg, încât ar fi loc de două meciuri de fotbal, simultan.
Îl recunosc pe un apicultor despre care am scris pentru revista Ferma: ”Cred că în seara asta plec. Mâine nu mai vin. Nu sunt clienţi”, spune prisăcarul în timp ce îmi arată cu mâna pe organizatorul târgului. E o doamnă căreia vânticelul de după-amiază îi face vâlvoi părul bogat şi încârlionţat. Se numeşte Ramona Aparaschivei: ”Eu am organizat concerte, am oferit servicii de PR, dar acum câţiva ani m-am apucat de agricultură. Am început cu 4000 de metri de livadă în Tunari, apoi am cultivat legume, cereale şi plante de nutreţ pe 4,5 ha în jud. Botoşani, localitatea Baisa. Ferma mea se numea «Salăţi din Grădina Ursului», iar după certificarea ecologică, i-am zis «Bio Salăţi din Grădina Ursului». Am vândut şi în Carrefour, un singur sezon, dar mi-am format o reţea de clienţi şi vând direct. În 2015, ne-am numărat şi noi printre participanţii la Rural Fest organizat în Bd. Kisellef. Anul trecut evenimentul nu a mai avut loc, aşa că m-am gândit să-l organizez eu, pe spezele mele. Reprezentanţa nu are drepturi de autor pe denumirea evenimentului. Rural Fest se organizează peste tot”.

Mai multă promovare
Pornesc pe la tarabe. Doi tineri din Sălaj au ajuns cu cidru din mere. Cumpără suc de la polonezi şi îl ţin la fermentat, apoi îl îmbuteliază în sticle elegante, care, de obicei, costă 6 lei, dar la târg preţul cerut este 10 lei. Plătesc şi primesc bon fiscal. Succes par să fi avut şi vânzătorii de bere artizanală. Vara s-a prelungit către începutul toamnei, e cald, şi gâtlejul uscat cere o bere, iar dacă la Rural Fest vizitatorii au ocazia să cumpere o bere făcută în casă, nu ezită să bage mâna în buzunar.
Mai încolo, stau de vorbă cu doi tineri fermieri din Constanţa, familia Burcea din Ciocârlia. Au taraba plină cu borcane cu zacuscă, sticle cu suc de roşii, borcane cu gogoşari în ulei. În plus, o ladă cu căpşuni de toamnă şi două lădiţe cu roşii de grădină. Legumicultorii vând, de regulă, în pieţele agroalimentare din Constanţa. Au venit la Bucureşti crezând că Rural Fest e organizat tot de Comisia Europeană, ca acum doi ani. Ei cred că evenimentul ar fi trebuit promovat mai mult, dar, totuşi, nu se plâng de vânzări slabe.
Înainte să ies, am luat un cornet cu îngheţată de la ”Butoiul cu îngheţată”. Mai erau prin preajmă şi producătorii de la Topoloveni, cu gemul de prune, cei de la Chiojdeanca, având taraba plină cu sticle cu ţuică galbenă de Buzău, cei de la Cluj cu uleiuri comestibile. Toţi producători renumiţi, întâlniţi şi la cele două ediţii ale Rural Fest din Kiseleff.

Un Rural Fest mai mic, cu 30 de producători
Rural Fest-ul din 2014 şi 2015 a adus pe Bd. Kiseleff sumedenie de producători, pe când la cel de anul acesta abia au ajuns în jur de 30 de producători. Pe Kiseleff au curs valuri-valuri de vizitatori, pe terenul din Barbu Văcărescu erau rari ca într-un parc municipal la orele dimineţii. E adevărat că forţa unei instituţii europene este uriaşă faţă de puterile unui mic fermier care s-a gândit că poate va da lovitura organizând un nou târg cu vechea denumire folosită pentru evenimentul de acum doi ani. Nu ştim care este rezultatul socotelilor fiecăruia. Ne-am bucura ca toată lumea să fi fost mulţumită: organizator, producători şi clienţi deopotrivă.

RĂSPUNSUL FORULUI EUROPEAN
Peste câteva zile de la momentul târgului Rural Fest 2017, am primit pe mail şi răspunsul forului european de la Bucureşti: ”Reprezentanţa Comisiei Europene în România nu deţine drepturile de autor asupra denumirii Rural Fest. Totuşi, sperăm ca cei care doresc să se folosească de acest nume să respecte ideile şi conceptele pe care a fost construit acest festival, astfel încât imaginea pozitivă creată să se păstreze. În ceea ce priveşte decizia de a nu organiza acest eveniment anul trecut, această hotarâre a fost legată de priorităţile de comunicare ale Comisiei, coroborate cu resursele de care dispunem pentru punerea lor în aplicare”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-15 octombrie 2017)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →