Schimbările climatice şi presiunea costurilor determină fermierii să îşi ajusteze tehnologia de semănat. Reducerea densităţii la porumb este una dintre strategiile adoptate pentru optimizarea cheltuielilor din campania de primăvară.

În ultimii ani, pe fondul creşterii semnificative a costurilor pe hectar, mulţi fermieri au început să privească mai atent un parametru care până nu demult era stabilit mai mult din obişnuinţă – norma de semănat. Reducerea cu câteva mii de seminţe la hectar poate însemna economii importante în campania de primăvară, iar în anumite condiţii, spun agronomii, o densitate mai mică nu înseamnă neapărat o producţie mai mică. Dimpotrivă, dacă plantele au mai mult spaţiu şi acces mai bun la apă şi la nutrienţi, cultura poate deveni mai stabilă şi mai eficientă.

Factorii care influenţează densitatea la semănat

În practică, optimizarea normei de semănat înseamnă stabilirea densităţii de plante în funcţie de potenţialul solului, disponibilitatea apei şi genetica hibrizilor folosiţi. În multe cazuri, ajustarea normei poate reduce costul seminţei cu 10-15% la hectar, fără a afecta producţia.

Pe de altă parte, în condiţii de stres hidric, o densitate mai mică poate ajuta plantele să valorifice mai bine resursele din sol şi să menţină stabilitatea culturii. Specialiştii spun că norma de semănat ar trebui tratată ca un instrument de management, nu ca o regulă fixă. Ajustată corect, ea poate reduce costurile de producţie şi poate îmbunătăţi eficienţa culturii.

Mai puţine plante la hectar pentru a reduce riscurile

Nicu Avorniciţi, fermier din judeţul Satu Mare cu activitate atât în zootehnie, cât şi în cultura mare, a ales reducerea densităţii la cultura porumbului forţat de condiţiile climatice, precum şi din considerente economice. În ferma sa, norma de semănat la porumb a fost ajustată uşor în ultimii ani, iar pentru această primăvară fermierul spune că va merge pe o densitate mai redusă decât în mod obişnuit.

„Anul acesta vreau să reduc şi mai mult norma. La porumb mă gândesc să merg pe undeva la 60-62 de mii de plante la hectar. În condiţiile în care înainte normalul însemna o densitate de 68 de mii de plante la hectar pentru porumbul boabe, în timp ce la porumbul pentru siloz se ajungea la aproximativ 79 de mii de plante”, ne-a mărturisit acesta.

Decizia nu este una radicală, ci reflectă modul în care fermierii încearcă să îşi adapteze tehnologia la condiţiile tot mai imprevizibile din câmp. În acelaşi timp, reducerea uşoară a densităţii înseamnă şi o optimizare a costurilor cu sămânţa, unul dintre inputurile care s-au scumpit semnificativ în ultima perioadă.

Porumbul pierde din suprafaţă în structura culturilor

Ajustările nu se opresc însă doar la norma de semănat. În ferma lui Nicu Avorniciţi din Terebeşti, porumbul va ocupa anul acesta şi o suprafaţă mai mică. Dacă în sezonul trecut cultura reprezenta aproape 30% din totalul terenului arabil, în această primăvară ponderea ei va scădea la aproximativ 20-25%. Din această suprafaţă, cea mai mare parte este destinată porumbului pentru boabe, care ar urma să ocupe aproximativ 320 hectare, în timp ce alte 40 ha vor fi însămânţate cu porumb pentru siloz pentru a deservi sectorul zootehnic.

Citeşte şi:
COSTEL BUZATU a tras zi şi noapte pentru a finaliza semănăturile de primăvară înainte de Paşte

Cultura dominantă în primăvară va fi însă floarea-soarelui, circa 400 ha, în uşoară creştere faţă de alţi ani. Pe viitor, totuşi, fermierul sătmărean intenţionează să reducă şi suprafeţele cu floare, în condiţiile în care aşteaptă finalizarea unui FNC, urmând să se orienteze spre alte culturi.

Sorgul pentru siloz, mai tolerant la secetă

De anul trecut, acesta a introdus în rotaţie şi sorgul pentru siloz, o cultură considerată mai tolerantă la secetă şi mai sigură în anumite condiţii climatice. Pentru sezonul actual, suprafaţa alocată acestei culturi va ajunge la aproximativ 36 ha.

În ceea ce priveşte momentul semănatului, Nicu Avorniciţi preferă o abordare mai prudentă şi evită intrarea foarte timpurie în câmp. Dacă totul decurge conform planului, abia în a doua jumătate a lunii aprilie va intra la semănat, pentru a evita eventualele îngheţuri târzii şi a asigura o răsărire mai uniformă a culturii odată cu stabilizarea temperaturilor din sol.

Clima devine factorul decisiv în stabilirea densităţii

Tendinţa de ajustare a normei de semănat este observată şi de specialiştii din industrie. Daniel Grosz, Director zonal Divizia Crop Science a companiei Bayer, spune că discuţiile despre densitate au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. „Vedem o tendinţă de reducere a densităţii, dar nu aş spune că ea este determinată în primul rând de costuri. Mai degrabă este rezultatul impactului climatic”, explică acesta.

În opinia sa, fermierii au observat în ultimii ani că, în condiţii de secetă şi temperaturi ridicate, o densitate mai mare poate accentua stresul asupra plantelor. „Una dintre cele mai sensibile perioade pentru cultura porumbului este înfloritul. Temperaturile ridicate şi lipsa apei afectează direct procesul de polenizare, ceea ce duce la o legare mai slabă a ştiuleţilor şi implicit la pierderi de producţie”, susţine specialistul.

Tehnologia trebuie adaptată mediului de producţie

În aceste condiţii, reducerea densităţii este uneori percepută de fermieri ca o soluţie logică pentru a diminua competiţia dintre plante pentru apă şi nutrienţi. Totuşi, Daniel Grosz subliniază că densitatea optimă trebuie stabilită în funcţie de potenţialul de producţie al fiecărei ferme:
• „În condiţiile unui potenţial ridicat – sol fertil, fertilizare adecvată, precipitaţii suficiente şi temperaturi favorabile -, culturile pot susţine densităţi mai mari. Dacă îţi propui o recoltă mare, automat vii cu densitate mai mare, cu fertilizare mai ridicată şi cu o tehnologie adaptată acelui obiectiv”, argumentează specialistul Bayer.
• În schimb, atunci când aceste condiţii nu sunt îndeplinite, iar factorii climatici devin restrictivi, densitatea trebuie ajustată. „Sunt fermieri care spun că, deşi erau într-o zonă favorabilă culturii porumbului, în condiţiile actuale nu mai reuşesc să treacă de 4-5 t/ha, iar în anii buni ajung la 7-8 tone”, arată acesta. În astfel de situaţii, subliniază el, mediul de producţie devine unul scăzut, iar tehnologia trebuie adaptată în consecinţă.

Hibrizii actuali permit densităţi diferite

Pe baza testărilor realizate, recomandările privind densitatea variază în funcţie de caracteristicile genetice şi de mediul de producţie. În cazul unor condiţii mai restrictive, densitatea recomandată poate coborî până la aproximativ 60.000 de boabe fizice la semănat.

„Avem hibrizi pentru care recomandăm 60.000 de boabe la semănat, alţii la 65.000 sau 70-75 de mii. Totul depinde de hibrid şi de mediul de producţie”, precizează Daniel Grosz. Situaţia este diferită faţă de perioada în care condiţiile erau mai favorabile pentru cultura porumbului.