În contextul unor ani agricoli tot mai dificili, marcaţi de secetă prelungită şi instabilitate climatică, Costel Buzatu s-a simţit nevoit să-şi regândească strategia privind campanie de semănat din această primăvară.

Astfel, fermierul din judeţul Timiş a alocat anul acesta culturilor de primăvară o suprafaţă totală de aproximativ 380 de hectare, împărţite între porumb şi floarea-soarelui. Din total, doar 187 de hectare sunt cultivate porumbului, o reducere considerabilă faţă de anii anteriori.

Decizia vine pe fondul secetelor severe din ultimii patru ani, în special din 2024 şi 2025, care au afectat puternic această cultură sensibilă la lipsa apei. În schimb, fermierul a ales să crească suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, o plantă mai rezistentă la condiţii de stres hidric şi mai uşor de valorificat pe piaţă.

Hibrizi adaptaţi şi producţie orientată către nevoile fermei

Pentru cultura de porumb, Costel Buzatu utilizează şase hibrizi diferiţi, provenind de la companii consacrate precum Bayer, Corteva şi Syngenta. Alegerea acestora reflectă un echilibru între potenţialul de producţie şi adaptabilitatea la condiţiile de mediu. „În general, nu merg pe hibrizi tardivi pentru că nu am posibilitatea să irig şi cu cât hibrizii au o perioadă mai lungă de vegetaţie, cu atâta necesarul lor faţă de apă este mai ridicat”, argumentează fermierul din Becicherecu Mic.

De la Bayer a optat pentru hibrizii Dekalb – DKC 5092, DKC 4611 şi DKC 5142, iar de la Corteva a ales hibridul Pioneer 0710, „un hibrit productiv, dar cu pretenţii faţă de apă, care depăşeşte grupa FAO 400”, a ţinut să precizeze acesta, subliniind totodată că performanţele sale depind de condiţiile climatice.

Un caz aparte îl reprezintă un hibrid de la Syngenta, cultivat exclusiv pentru furajarea celor aproximativ 20.000 de păsări din fermă. „Acesta are un bob semisticlos, bogat în caroten şi proteină, contribuind la îmbunătăţirea calităţii ouălor, în special a culorii gălbenuşului şi a cojii. Chiar dacă nu oferă randamente ridicate, rolul său în lanţul intern de producţie este esenţial”, consideră agronomul.

Între pierderi şi culturi profitabile

Anul agricol 2025 a fost unul dificil pentru cultura de porumb în vestul ţării. Cu un cost de aproximativ 5.700 de lei pe hectar şi o producţie de doar 2 tone la hectar, Costel Buzatu nu a reuşit să îşi recupereze investiţia. „Preţurile mai scăzute faţă de anul precedent au accentuat pierderile, transformând porumbul într-o cultură neprofitabilă”, a constatat acesta.

În schimb, cultura de grâu a oferit rezultate mai bune. Cu cheltuieli de aproximativ 6.000 de lei pe hectar şi o producţie de aproape 8 tone, fermierul a reuşit să obţină preţuri avantajoase pentru soiurile de calitate superioară, precum Tarroca şi Tika Taka. Acestea au fost valorificate la aproximativ un leu pe kilogram, datorită indicilor buni de panificaţie. Chiar şi celelalte soiuri, vândute la preţuri mai mici, au avut parametri calitativi remarcabili.

Citeşte şi:
IOSIF VATLAVIC: „Degeaba plouă, dacă apa se duce la vale şi nu rămâne în pământ”

Pe de altă parte, rapiţa s-a dovedit a fi cultura cea mai costisitoare, dar şi cea mai profitabilă. Cu investiţii de circa 8.000 de lei pe hectar şi o producţie medie de 4 tone, fermierul a obţinut o cantitate totală de peste 600 de tone. „Veniturile generate au permis nu doar acoperirea cheltuielilor, ci şi compensarea pierderilor din alte culturi”, remarcă Buzatu.

Floarea-soarelui, o alegere strategică pentru viitor

În acest context, floarea-soarelui devine o cultură tot mai atractivă. Costel Buzatu o consideră una dintre cele mai potrivite pentru condiţiile actuale, datorită cerinţelor reduse de întreţinere şi capacităţii de a valorifica eficient solul.

„Este o cultură dragă mie. De aceea am şi mărit suprafaţa cu floarea soarelui anul acesta. O plantă care se potriveşte actualelor condiţii meteo. Nu necesită prea multe tratamente, eu de obicei nu fac mai mult de două tratamente. E o plantă care explorează foarte bine solul şi dacă îi asiguri şi o parte din necesarul de îngrăşăminte rezultatele vin”, susţine fermirul din Timiş. Cu toate acestea, spune el, riscurile nu pot fi ignorate. Fenomenele extreme, precum grindina sau furtunile, pot compromite rapid întreaga cultură, generând pierderi semnificative.

Campania de semănat a decurs conform aşteptărilor

Lucrările de semănat au început pe 23 martie 2026, odată cu atingerea pragului minim de temperatură necesar pentru germinare. După două săptămâni, plantele de porumb deja prezentau semne clare de dezvoltare, iar răsărirea este estimată imediat după sărbătorile Pascale.

„Am avut noroc pentru că au venit precipitaţiile exact în momentul potrivit. O binecuvântare, o ploaie de aur! O aşteptam de 36 de zile. La noi în zonă nu a mai plouat de undeva de prin jurul datei de 20 februarie. De aceea am şi lucrat 24 de ore din 24, în două schimburi, pentru profita de aceste condiţii bune de semănat”, a concluzionat proprietarul şi administratorul SC Avitea Cos SRL.