Prețurile pentru îngrășăminte cu azot ar putea exploda dacă propunerea Comisiei Europene de a impune tarife suplimentare pentru îngrășămintele cu azot importate din Rusia și Belarus, începând cu 1 iulie 2025, va fi aprobată și aplicată. Fermierii români reacționează!

ingrasaminte uree — @canva: Africa images

DETALII AICI: Comisia Europeană vrea să introducă tarife suplimentare pentru îngrășămintele cu azot din Rusia și Belarus

Reprezentanții organizațiilor fermierilor români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) le solicită europarlamentarilor români să țină cont de interesele fermierilor și ale consumatorilor europeni și români în luarea acestei decizii.

Redăm, mai jos, scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către europarlamentarii români:

”Solicitare de informații privind poziția României referitoare la propunerea Comisiei de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor anumitor mărfuri originare în sau exportate direct sau indirect din Federația Rusă și Republica Belarus

Stimate doamne europarlamentari,

Stimați domni europarlamentari,

Prin prezenta, ne adresăm dumneavoastră în contextul dezbaterilor actuale privind posibilitatea aplicării de noi sancțiuni la nivelul Uniunii Europene pentru fertilizanții proveniți din Rusia și Belarus. Având în vedere importanța strategică a sectorului agricol pentru economia României și dependența acestuia de îngrășăminte, dorim să obținem clarificări cu privire la poziția pe care o veți adopta pentru România în această chestiune.

Înțelegem că propunerea Comisiei Europene de a majora taxele pentru fertilizanții importați din Federația Rusia și Republica Belarus a generat o serie de preocupări din partea fermierilor și a reprezentanților din domeniu, aceștia exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul potențial asupra costurilor de producție și a competitivității agriculturii românești.

În acest context, vă rugăm să ne informați cu privire la următoarele aspecte:

Care sunt scenariile luate în calcul în cazul în care propunerea Comisiei Europene va fi adoptată și care sunt măsurile de sprijin pregătite pentru a veni în sprijinul fermierilor din statele membre?
Cum evaluează UE impactul potențial al acestor sancțiuni asupra securității alimentare și a disponibilității îngrășămintelor pe piața internă?

TAXE URIAȘE PENTRU ÎNGRĂȘĂMINTELE CU AZOT, DE LA 1 IULIE 2025

ingrasaminte azot — Credit foto: @Canva, Jeffoto

Din informațiile pe care le avem, pentru îngrășămintele cu azot (NPK, DAP, MAP, N,P), pe lângă taxa ad valorem existentă de 6,5%, tariful ar fi supus unei taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, începând de la 40 EURO/45 EURO pe tonă, în funcție de tipul de îngrășământ (corespunzând la aproximativ 13% în echivalent ad valorem), la un nivel prohibitiv de 315 EURO, respectiv, 430 EURO pe tonă, începând cu 1 iulie 2028 (un nivel de aproximativ 100% în echivalent ad valorem).
În perioada de tranziție de trei ani, aceste tarife de nivel prohibitiv vor fi, de asemenea, introduse pentru importurile din Federația Rusă și Republica Belarus dacă sunt depășite anumite cantități.

Observăm că:

Nu există un studiu de impact cu privire la efectele acestor creșteri de cost asupra siguranței alimentare a UE și cum va influența această suprataxare agricultura europeană și așa dependentă de îngrășăminte chimice din afara UE.
Singura certitudine este că această abordare va duce indirect la scăderea consumului de fertilizanți chimici cu mult peste ținta de 25% prevăzută în ambițiile Green Deal, ceea ce va conduce la scăderea producției agricole/ha și implicit a veniturilor fermierilor. În condițiile acestea rentabilitatea sectorului este pusă în pericol.
Mai mult, reducerea cantităților de îngrașăminte cu azot va conduce în timp la scăderea nivelului de fertilitate al solului, ceea ce contravine obiectivului 15 din Agenda 2030. Politica agricola trebuie să evite practica ”mineritului” în sensul ca nu putem doar extrage din sol elemente nutritive fără sa punem în loc cantitățile extrase, fie și din îngrășămintele de sinteza. Cantitatea de îngrășăminte organice este foarte limitată și nu poate compensa consumul de elemente nutritive din sol de către plantele de cultura.
Alegerea anilor de referință pune serioase semne de întrebare cu privire la scenariile pe care CE le-a avut în vedere în expunere de motive, deoarece în mod greșit ne raportăm exclusiv la anii 2022, respectiv 2023 ignorând consecințele din timpul pandemiei COVID-19, și anume:

o Întreruperi în producție: Măsurile de lockdown și restricțiile de călătorie au dus la închiderea temporară a unor fabrici de îngrășăminte sau la reducerea capacității de producție.

o Blocaje în transport: Restricțiile de transport și controalele la frontieră au dus la întârzieri în livrare, atât pe cale maritimă, cât și terestră.

o Creșterea costurilor de transport: Costurile de transport au crescut din cauza perturbărilor în lanțurile de aprovizionare și a penuriei de containere.

o Creșterea cererii: Pe măsură ce economiile și-au revenit după pandemie, cererea de îngrășăminte a crescut, ceea ce a pus și mai multă presiune pe prețuri.

Alți factori care au contribuit la creșterea prețurilor îngrășămintelor după pandemia COVID 19:

Creșterea prețurilor la energie: Costurile de producție a îngrășămintelor sunt strâns legate de prețurile la energie, în special la gazele naturale. Creșterea prețurilor la energie (determinată mai ales de politicile UE privind taxarea emisiilor) a dus la creșterea costurilor de producție a îngrășămintelor.
Războiul din Ucraina: Invazia Ucrainei de către Rusia a avut un impact major asupra pieței globale a îngrășămintelor, deoarece Rusia este un exportator important de îngrășăminte. Sancțiunile impuse Rusiei au dus la o scădere a ofertei de îngrășăminte și la creșterea prețurilor.

Măsurile de salvgardare prevăzute art. 2 alineat 2 din propunerea de Regulament sunt cel puțin discutabile, din 2 puncte de vedere:

1. Anul de referință 2024. Volumele tranzacționate au fost influențate de: costurile prohibitive la achiziție, costurile mici de valorificare a producției obținută în UE, indisponibilitatea fizică a stocurilor de îngrăsăminte (la nivel mondial, UE consumă mai puțin de 10% din totalul îngrăsămintelor de sinteză) la care s-au adăugat fenomenele meteorologice extreme din UE care au afectat direct consumul de îngrășăminte, ne-existând premisele agrotehnice optime aplicării de îngrăsăminte.
2. Considerăm că este esențial să analizăm cu atenție modul în care funcționează sistemul de cote și să evaluăm impactul potențial al acestuia asupra fermierilor europeni, inclusiv a celor români, înainte de a lua orice decizie. Este crucial să avem mecanisme eficiente de ajustare a cotelor, într-un timp scurt, care să țină cont de realitățile pieței și să protejeze interesele producătorilor interni în cazul unor dezechilibre. În acest moment, nu vedem efectele observatorului european al pieței fertilizanților și nici nu avem încredere că propunerea și ajustarea cotelor se face în interesul fermierilor.

Așadar, considerăm că este esențial ca poziția exprimată de dumneavoastră în calitate de europarlamentar din România, în această chestiune, să fie transparentă și să țină cont de interesele tuturor părților implicate, de la fermieri și industria alimentară, respectiv industria de îngrășăminte, până la consumatori. În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre, vă mulțumim pentru atenția acordată solicitării noastre și așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră.”