Noi dăunători amenință agricultura europeană: IGP trage un semnal de alarmă!
Agricultura europeană se confruntă cu o amenințare în creștere: dăunători invazivi, boli și plante periculoase care se răspândesc rapid. Grupul austriac de interese al producătorilor de produse fitosanitare (IGP) avertizează că situația ar putea deveni critică dacă nu se iau măsuri urgente.
IGP: „Agricultura este în pericol”. Ce dăunători amenință culturile Europei
Într-un comunicat recent, citat de Agrarheute, IGP a atras atenția asupra unei realități alarmante: creșterea accelerată a numărului și diversității dăunătorilor în ultimele trei ani. Potrivit acestora, nu vorbim doar despre câteva specii problematice, ci despre un val invaziv care afectează culturile europene.
Printre cei mai periculoși dăunători menționați se află gândacul japonez (Popillia japonica), filoxera, puricii de rapiță, viermii sârmă, gândacul de Colorado, dar și boli precum mana târzie a cartofului sau cercospora. Impactul acestora nu se limitează la anumite culturi.
„Este amenințată întreaga producție vegetală din Europa”, avertizează reprezentanții IGP.
Protecția plantelor în impas: Fermierii cer soluții, UE impune restricții! Autorizarea de noi pesticide, blocată de birocrație!
În ultimii șase ani, UE a pierdut 76 de substanțe active, iar din 2019 nu a mai fost aprobată nicio substanță chimică nouă pentru protecția culturilor!
Între timp, în alte regiuni ale lumii, companiile dezvoltă și pun pe piață noi molecule. Pentru fiecare substanță prezentată spre aprobare în UE, alte șase sunt lansate în afara Europei.
De ce se întâmplă acest lucru? Cauze multiple
IGP indică mai multe cauze care au contribuit la agravarea problemei:
- Schimbările climatice, care creează condiții favorabile pentru dezvoltarea și răspândirea dăunătorilor;
- Creșterea mobilității populației și a mărfurilor, ceea ce facilitează introducerea speciilor invazive;
- Politici agricole restrictive ale Uniunii Europene, care au redus disponibilitatea unor instrumente importante de protecție a plantelor.
Potrivit IGP, interzicerea anumitor substanțe active esențiale în combaterea bolilor și dăunătorilor a lăsat fermierii fără soluții eficiente, în timp ce sarcinile birocratice impuse sectorului agricol au îngreunat reacția rapidă la noile amenințări.
Consecințele ignorării semnalelor de alarmă
Christian Stockmar, președintele IGP, avertizează că, dacă situația nu este gestionată rapid, fermierii europeni ar putea fi loviți de pierderi masive, iar consumatorii ar putea resimți creșteri semnificative ale prețurilor alimentelor. Mai mult, dependența de importuri ar putea deveni o realitate, cu efecte negative asupra securității alimentare și a mediului.
„Un nou val de falimente în rândul fermierilor este posibil. În același timp, Europa riscă să devină dependentă de țări terțe cu standarde mult mai scăzute”, a declarat Stockmar.
Soluțiile propuse de IGP
IGP solicită acțiuni imediate și coerente din partea Comisiei Europene, inclusiv:
- Proceduri de aprobare mai rapide și mai flexibile pentru noi substanțe active și alternative sigure;
- Investiții în cercetare și inovație, în parteneriat cu industria și mediul academic;
- O strategie europeană coordonată pentru protecția plantelor, adaptată la provocările climatice și la realitățile economice actuale.
Potrivit IGP, actuala politică anti-inovație blochează dezvoltarea unor tehnologii esențiale pentru viitorul agriculturii.
Conflictul cu organizațiile ecologiste
IGP critică organizațiile de mediu, precum Global 2000, care cer interzicerea completă a pesticidelor. „Astfel de campanii motivate ideologic subminează producția alimentară europeană și întăresc dependența de importuri”, susține Stockmar.
În viziunea IGP, siguranța alimentară și protecția mediului nu trebuie puse în opoziție, ci abordate prin soluții bazate pe știință, nu pe ideologie. În caz contrar, Europa riscă să își piardă autonomia alimentară și să se confrunte cu efecte ecologice și economice grave.
Un apel la echilibru
Agricultura europeană se află într-un moment critic. Pe de o parte, este nevoie de protejarea mediului și reducerea substanțelor chimice periculoase. Pe de altă parte, fermierii trebuie să aibă la dispoziție instrumente eficiente pentru a combate noile amenințări.
IGP solicită un cadru legislativ flexibil, investiții în inovație și un dialog real între autorități, cercetători și fermieri. Numai astfel poate fi evitat un scenariu în care Europa își pierde independența alimentară și devine vulnerabilă în fața crizelor.
