Modificările recente privind acordarea subvenţiilor agricole au stârnit discuţii intense în rândul fermierilor. Conform Ordinului 44 din 24 februarie 2026, subvenţiile nu vor mai putea fi revendicate de proprietarii de teren care nu lucrează efectiv pământul, ci de fermierii care îl exploatează.

Pentru mulţi agricultori, schimbarea este una firească, deoarece alocă sprijinul financiar celor care desfăşoară activitatea agricolă propriu-zisă. Nicu Avorniciţi, fermier din Terebeşti (judeţul Satu Mare), care lucrează aproximativ 1.400 de hectare şi are activitate şi în sectorul zootehnic, consideră că impactul real al acestei reglementări se va vedea mai ales în modul în care se negociază arendele.

„Nu cred că subvenţia va mai fi atât de importantă pentru unii proprietari. De fapt, în multe cazuri arenda deja depăşeşte valoarea subvenţiei”, explică fermierul. În opinia sa, noua reglementare ar putea contribui la creşterea suprafeţelor arendate, dar şi la intensificarea competiţiei pentru terenurile agricole.

Arendele, tot mai mari

În multe zone agricole, practica prin care proprietarul oferă terenul fermierului, dar păstrează subvenţia pentru sine, este încă larg întâlnită. „Mai sunt cazuri în care proprietarii spun: îţi dau terenul, dar eu iau subvenţia. Odată cu această schimbare, astfel de situaţii vor dispărea”, spune Avorniciţi.

În acelaşi timp, fermierul atrage atenţia că presiunea pentru teren este deja ridicată, iar competiţia dintre exploataţii duce la majorarea arendelor. În zona în care activează fermierul din Satu Mare, arendele sunt plătite în majoritate în bani, iar cererea pentru plata în produse este tot mai rară. „Nivelul arendei a ajuns în prezent la aproximativ 1.100-1.200 de lei pe hectar, la care se adaugă impozitul aferent, care a crescut şi el de la începutul anului”, ne-a confirmat acesta.

Costuri tot mai mari pentru ferme

Creşterea arendelor vine într-un context economic deja dificil pentru agricultură. Fermierii se confruntă cu majorări constante ale costurilor de producţie, de la inputuri la taxe. „Suntem obişnuiţi cu scumpirile. Creşte impozitul, creşte motorina, cresc seminţele. De ani de zile vedem doar creşteri de preţuri”, spune Nicu Avorniciţi. În aceste condiţii, presiunea asupra rentabilităţii exploataţiilor agricole devine tot mai mare, mai ales pentru fermele care au angajaţi şi trebuie să susţină costuri operaţionale ridicate.

Marjele de profit, în scădere

Pentru fermieri, problema nu este doar creşterea costurilor, ci şi raportul dintre munca depusă şi rezultatul economic. „Când ai oameni de muncă şi multe responsabilităţi în fermă, îţi dai seama că lucrurile nu ies uşor. În raport cu munca depusă, marjele nu sunt foarte mari”, explică fermierul. În opinia sa, tendinţa este clară – marjele de profit din agricultură vor continua să scadă în următorii ani.

O strategie bazată pe achiziţia de terenuri

În faţa acestor provocări, Nicu Avorniciţi spune că a încercat să îşi consolideze afacerea prin achiziţia de terenuri, considerând această strategie mai sigură pe termen lung decât extinderea exclusivă prin arendă. Fermierul se declară norocos din acest punct de vedere, deoarece deţinerea terenului oferă o stabilitate mai mare într-un context agricol marcat de volatilitate, costuri în creştere şi competiţie acerbă pentru fiecare hectar.

Citeşte şi:
Arendă record pentru un teren agricol din România!

Schimbările aduse de Ordinul 44 din 24 februarie 2026 ar putea accentua aceste tendinţe, influenţând nu doar modul de acordare a subvenţiilor, ci şi echilibrul dintre proprietarii de teren şi fermierii care îl lucrează efectiv. În multe zone ale ţării, efectul imediat ar putea fi o nouă rundă de renegocieri ale arendelor şi o competiţie şi mai mare pentru terenul agricol.