Legumicultorul Beniamin Măriuţă, din Valea Largă, judeţul Mureş, apreciază că în 2012 producţia de legume este mai mică cu circa 40-60 la sută faţă de anul trecut.

„Un comerciant câştigă din legume până la sută la sută din preţul iniţial
Beniamin Măriuţă, legumicultor din judeţul Mureş

„Avem o scădere a producţiei cu aproximativ 40-60 la sută, comparativ cu 2011, din cauza secetei, care a făcut ca multe flori să avorteze, fără a mai ajunge la maturitate. Nici nu e de mirare, având în vedere temperaturile extreme pe care le-am avut: de peste 40  °C, iar în solar de peste 50 °C”, declară Beniamin Măriuţă.

Fermierului din Valea Largă spune că unele specii au suferit mai mult, altele mai puţin, în funcţie şi de hibrizii folosiţi. „Cei mai afectaţi sunt gogoşarii, varza de toamnă şi vinetele, care sunt mai sensibile la apă. Cele mai rezistente legume, să zic aşa, sunt roşiile, castraveţii şi pepenii”, susţine Beniamin Măriuţă.

Pe piaţă, legumicultorul preferă să-şi vândă singur marfa direct, fără a apela la intermediari. „Noi ne vindem marfa direct în piaţă. O transportăm şi o vindem singuri. Rareori mai vând şi din fermă. Mergem cu legumele la piaţă pentru că nu avem cantităţi mari, iar dacă am da-o direct comercianţilor, n-ar mai fi rentabil, pentru că am primi un preţ prea mic”, explică Beniamin Măriuţă.

Şi chiar dacă e vândută ieftin la poarta fermei, în piaţă leguma tot la suprapreţ se cumpără. „Roşiile, pe care dumneavoastră le cumpăraţi din piaţă cu 2,5-3 lei kilogramul, au plecat din fermă la preţul de 1-1,5 lei kilogramul. Intermediarul a mai adăugat 1,5 lei pe kilogram şi uite aşa cumpărătorul plăteşte la tejghea între 2,5 şi 3 lei pe un kilogram de roşii”, arată Beniamin Măriuţă.

“Muncim opt zile din şapte”

Cât de rentabilă mai este legumicultura în România? „De o viaţă întreagă noi, familia, am trăit şi am investit în acest domeniu. Este afacerea noastră de familie. Chiar dacă nu am putut aduna bani, cred că cel mai mare câştig este că am reuşit să ne dotăm an de an şi să creştem suprafaţa cultivată. Mereu am investit circa 70-80 la sută din profit în tractor, utilaje, solarii mai bune.

Şi muncim opt zile din şapte, cum se spune, practic zi-lumină lucrăm în legumicultură. Ideal ar fi dacă am putea face ceva, astfel încât să nu mai depindem atât de condiţiile meteorologice”, spune Beniamin Măriuţă.
Fermierul cultivă legume pe 60 arii în solar şi pe 3,5 ha situate în câmp.

Costurile sunt mari, pierderile… şi mai mari

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători legume-fructe din Matca, judeţul Galaţi, afirmă că în 2012, comparativ cu 2011, producţia este mai mică cu circa 20 la sută, iar preţurile au crescut tot cu aproximativ 20 la sută. „Trebuie să ţinem cont de faptul că 2011 a fost un an cu producţii record în legumicultură. În anul în curs, seceta a diminuat producţia de legume cu 20 la sută, iar preţurile au crescut cu 20 la sută. Concluzia este că beneficiul fermierilor este anulat de costuri”, arată Mircea Croitoru.

Analizată mai în detaliu, problema profitabilităţii fermierilor are mai multe explicaţii.

„Este adevărat că preţurile au crescut, dar şi costurile sunt mai mari cu circa 10-15 la sută, începând de la motorină, curent electric, inputuri. În 2012, unii fermieri au pierderi de 70 la sută, din cauza secetei atmosferice şi pedologice. Unele legume sunt afectate mai puternic de lipsa apei, cum sunt gogoşarii, vinetele etc. Altele rezistă mai bine, cum sunt roşiile şi pepenii, de exemplu. De aceea, este greu de generalizat”, explică Mircea Croitoru.

Pepenii – mai gustoşi, dar mai puţini

Ion Florea Diaconu, administrator al grupului de producători „Casa Pepenilor Verzi” din Dăbuleni, judeţul Dolj, organizaţie ce reuneşte 180 de membri cu 200 de hectare, spune că în 2012 producţia de pepeni este mai mică cu circa 30 la sută faţă de 2011. „În 2012 avem producţii diminuate din cauza secetei, dar şi a temperaturilor scăzute din luna mai.

Apoi, au venit temperaturile foarte ridicate şi lipsa apei, care ne-au afectat substanţial. Per total, putem spune că în 2012 avem recolte de circa 30 de tone de pepeni la hectar, mai mici cu 30 la sută faţă de anul precedent”, declară Ion Florea Diaconu.

Partea bună a lucrurilor este că, raportat la 2011, preţul pepenilor a crescut de la 0,25 lei kilogramul la 0,65-0,7 lei/kg. „Preţul a crescut, numai că producţia a scăzut, deci, noi nu suntem în câştig. Preţul a crescut pentru că oferta a scăzut, mai ales în sudul ţării, unde s-a înregistrat cea mai mare diminuare a producţiilor de pepeni”, arată Ion Florea Diaconu.

În ciuda acestor evoluţii, fermierul doljean spune că, în 2012, producătorii au ieşit oarecum la liman. „2012 este un an în care suntem afectaţi puternic de secetă, iar unii fermieri au suferit enorm. Însă în 2012 am beneficiat de preţuri ceva mai bune.

Comparând cu 2011, care a fost un an rău pentru producătorii români de pepeni, pot afirma că în 2012 am ieşit cumva la liman, în sensul că am reuşit să ne acoperim cheltuielile”, susţine Ion Florea Diaconu.

În privinţa valorificării producţiei, fermierul arată că şi la acest capitol, membrii asociaţiei au făcut progrese. „De anul trecut, am reuşit să încheiem contracte cu câteva supermarketuri. De asemenea, o altă formă de desfacere o reprezintă livrarea către comercianţi cu plata pe loc. Deci, există progrese, sperăm că pe viitor o să ne putem gospodări şi mai bine”, declară Ion Florea Diaconu.

INFO
NEREGULI

Sămânţă falsificată

La pierderile înregistrate din cauza secetei şi a concurenţei neloiale, în 2012, legumciultorii se mai confruntă cu o problemă: sămânţa falsificată. „Deşi am cumpărat sămânţa în plic, de la firme de specialitate, totuşi am fost înşelaţi. Pentru că în plic nu era sămânţa înscrisă pe etichetă.

Asta înseamnă că am folosit cine ştie ce sămânţă falsificată şi nicidecum sămânţă certificată, originală. Şi nu se sesizează nimeni, deoarece, pentru a dovedi falsul, trebuie îndeplinite nişte condiţii imposibile ori foarte costisitoare.

Ni se cere să semănăm sub observaţia inginerilor firmei distribuitoare, lucru care ne costă şi cere timp. Problema se poate rezolva într-un singur mod: să plecăm noi, personal, în Olanda după sămânţă. Vom merge şi vom cumpăra de acolo şi atunci vom şti cu siguranţă pe ce dăm banii.

Peste tot ni se spune că nu se poate da garanţie după ce se desface plicul cu sămânţa, decât dacă un specialist asistă la însămânţare. Aici se fac afaceri foarte mari, iar noi suntem prea mici pentru treburile astea…”, susţine Beniamin Măriuţă.

Pe piaţă, doar cu avizul asociaţiilor

Mircea Croitoru: „Autorităţile lucrează la schimbarea legislaţiei privind eliberarea certificatelor de producători. Potrivit noii reglementări, certificatele de producător vor fi eliberate de către primari numai cu avizul formelor asociative. Se speră ca prin noua modalitate să se diminueze abuzurile săvârşite de primării. Indiscutabil, noua reglementare privind certificatele de producător va ajuta fermierii să-şi vândă produsele în condiţii mult mai avantajoase”.