Valorificarea biomasei prin gazeificare nu mai este doar un ideal ecologic, ci o realitate tehnologică accesibilă, cu beneficii directe pentru fermieri: autonomie energetică, reducerea deşeurilor şi contribuţie reală la tranziţia verde.

O nouă tehnologie promite să transforme radical modul în care agricultura îşi asigură resursele energetice. În cadrul celei de-a 12-a ediţii a simpozionului anual „Soluţii ştiinţifice inovatoare în agricultură”, eveniment desfăşurat la Bacău sub patronajul Romchim Protect, inginerul Cristian Lungu a prezentat un proiect inovator care poate converti deşeurile agricole în energie electrică, termică sau… motorină identică cu cea vândută în benzinării.

De ce gazeificare şi nu ardere clasică?

Spre deosebire de ardere, unde biomasa este consumată complet pentru a produce căldură, gazeificarea presupune o ardere parţială, în care resturile vegetale şi organice sunt transformate într-un gaz de sinteză – bogat în hidrogen şi monoxid de carbon.

„Acest gaz, introdus într-un motor cu ardere internă, produce energie electrică şi termică, asigurând un ciclu complet şi eficient. Avantajul major al acestei tehnologii este că poate folosi o gamă variată de materii prime, de la resturi vegetale, coceni, paie sau rumeguş, până la deşeuri animale ori subproduse de abator”, a explicat Cristian Lungu.

Centrală mobilă

Pentru a face tehnologia accesibilă fermierilor, echipa lui Cristian Lungu a dezvoltat o centrală mobilă care transformă biomasa în gaz combustibil, ce poate alimenta un motor pentru producerea de energie. Este o premieră în România. Sistemul este complet autonom şi adaptabil, ceea ce îl face ideal pentru ferme izolate sau pentru asociaţii de producători. Tehnologia a fost premiată de Ministerul Cercetării.

De la biomasă la motorină

Un alt proiect de pionierat aflat în derulare urmăreşte dezvoltarea, în parteneriatul cu Chimcomplex, a unui sistem de transformare a biomasei în motorină. Conceptul, denumit sugestiv „Motorina de pe câmp”, presupune conversia resturilor vegetale în motorină. „Dintr-o tonă de biomasă agricolă se pot extrage 70 de litri de motorină curată, identică cu cea de la pompă, şi alţi 70 de litri de combustibil inferior, asemănător petrolului lampant, utilizabil pentru încălzire. O astfel de instalaţie poate produce 20 de barili de motorină pe zi, echivalentul a aproximativ 3.000 de litri”, a dat asigurări specialistul.

Tehnologia este unică la nivel naţional şi face parte dintr-un plan mai amplu susţinut de Ministerul Agriculturii, care prevede finanţarea a opt astfel de centrale demonstrative, câte una pentru fiecare regiune a ţării. Deocamdată, restricţiile legislative limitează capacitatea de producţie, însă tehnologia respectă toate normele naţionale şi este destinată în special cooperativelor şi asociaţiilor de fermieri. Prima unitate industrială de producere a motorinei din biomasă se construieşte în prezent la Chimcomplex şi va fi inaugurată în martie 2026.

Citeşt şi:
SOLUL: Cel mai valoros şi mai ieftin input agricol

Captarea carbonului în sol

În cadrul aceluiaşi eveniment, dedicat soluţiilor durabile pentru agricultură, Flavia Brezoianu, reprezentanta companiei eAgronom, ne-a vorbit despre programul destinat fermierilor români care doresc să adopte practici agricole prietenoase cu solul şi mediul înconjurător. Aceasta a explicat cum pot fermierii să transforme eforturile lor în venituri suplimentare prin captarea carbonului în sol şi participarea activă în tranziţia către o agricultură regenerativă.

Programul este destinat fermierilor care iau decizia de a reduce intensitatea lucrărilor solului, de a adopta semănători directe (care permit lucrări minime sau chiar no-till) şi de a introduce covoare vegetale care îmbunătăţesc structura solului şi contribuie la reducerea utilizării substanţelor chimice. Scopul este ca aceste practici să capteze dioxidul de carbon în sol, un beneficiu atât pentru fermier, cât şi pentru mediu. eAgronom monitorizează aceste practici, le certifică printr-un standard internaţional riguros – Verra (VCS – Verified Carbon Standard) – şi ulterior vinde creditele de carbon rezultate pe piaţa companiilor poluatoare, care doresc să îşi compenseze emisiile.

Ce este şi cât costă un credit de carbon?

Un credit de carbon reprezintă o tonă de dioxid de carbon captată în sol. Pentru ca aceste credite să aibă valoare economică, este esenţial ca procesul de certificare să fie foarte riguros, lucru asigurat de colaborarea cu standardul Verra. Deşi procesul este laborios, Flavia Brezoianu a subliniat că acesta este cheia pentru a obţine cele mai bune preţuri la vânzare pe piaţa voluntară a carbonului.

Valoarea unui credit de carbon este garantată contractual la un minim de 30 euro/tonă, dar pentru sezonul 2023-2024, se estimează un preţ mediu de cel puţin 40 euro/tonă. De exemplu, prin trecerea de la minim-till la no-till şi implementarea de covoare vegetale, se pot capta până la două tone de CO₂ per hectar, ceea ce ar însemna un venit de aproximativ 80 euro/ha. Important de menţionat că în prezent eAgronom nu percepe nici o taxă de înscriere în program.