Monta sezonală reprezintă un avantaj pentru caprele sau căprioarele sălbatice, deoarece fătările au loc în primăvară, când nu este prea cald sau prea frig, iar producerea laptelui necesar pentru creşterea iedului va fi susţinută de vegetaţia care se regenerează după perioada de iarnă.
La sfârşitul primăverii, produsul de concepţie va fi destul de dezvoltat şi de puternic ca să devină independent faţă de mama sa şi să reziste stresului termic şi condiţiilor de hrănire mai precare din perioada de vară.
Organizarea montei în funcţie de perioada de lactaţie
Dacă trasăm curba de lactaţie pentru câteva capre care au fost montate şi ulterior au fătat în acelaşi timp, putem determina perioada anului în care producţia de lapte este mai mare şi putem urmări evoluţia acesteia, care va fi în relaţie strânsă cu câştigurile rezultate din vânzarea laptelui.
Vom observa că producţia este stopată şi nu vom obţine lapte pe o perioadă ce se întinde pe parcursul ultimilor 2-3 luni de gestaţie, necesare refacerii rezervelor corporale ale organismului şi creşterii fetusului. Din această cauză, dacă un crescător doreşte să cumpere o capră pentru lapte este recomandat să o facă la sfârşitul perioadei de lactaţie când va putea aprecia producţia de lapte.
Curba de lactaţie poate fi trasată parţial, pe fiecare sezon în parte, dar va fi puternic influenţată de condiţiile de hrănire, climatice şi alţi factori din această perioadă de timp. Caprele produc mai mult lapte în perioada de primăvară-vară decât în toamnă-iarnă sau pe parcursul iernii. Crescătorii care doresc mai mult lapte iarna decât vara, dar care nu pot asigura o furajare la nivelul cerinţelor animalelor, întâmpină mari probleme.
Pentru a acoperi toată perioada anului în care obţinem lapte de capră avem nevoie de mai multe animale pentru care monta să fie programată. Când creştem doar o capră, chiar dacă lactaţia durează zece luni, în următoarele două luni producţia de lapte nu va exista. Pentru două capre se poate efectua monta decalat în septembrie şi decembrie. Se observă, astfel, că deja la două capre putem crea un interval de 3 luni între fătări şi să avem asigurat laptele pentru tot timpul anului. Şi în acest caz vom observa mai târziu un neajuns.
Cele 2 curbe de lactaţie vor arăta că suplimentul de lapte este departe de a fi stabil pe întreaga perioadă de lactaţie, existând perioade în care din cauza factorilor de influenţă producţia va fi atât de mică încât nu va asigura necesarul zilnic de lapte, pentru familie, sau în anumite perioade va fi mai mare decât acest necesar. Acesta este motivul pentru care dorim să avem mai multe animale care să rămână gestante la intervale de timp cât mai mari posibile.
Obiectivul nu poate fi atins în proporţie de sută la sută, deoarece monta la capre este ciclică şi are loc doar în unele luni ale anului.
Pentru efectivele mici, fătarea în toată perioada anului este de mare importanţă. Nu acelaşi lucru putem face în cazul efectivelor mari, pentru că ar fi prea costisitor şi ar asigura o producţie de lapte fluctuantă. La acestea monta se efectuează toamna şi în unele cazuri primăvara. Extinderea sezonului de montă poate fi realizată prin utilizarea metodelor de inducere artificială a căldurilor.
Când efectuăm monta?
Caprele sunt mature sexual cel mai devreme la vârsta de 3-4 luni. Acestea nu ar trebui să fie montate în acest stadiu de creştere. În multe cazuri, iezii fătaţi în primăvară, care s-au dezvoltat bine şi sunt sănătoşi, ating greutatea de 35 kg la vârsta de 7-8 luni. Monta se poate efectua la acest tineret femel. Cu o nutriţie echilibrată, o astfel de femelă poate produce ied şi în acelaşi timp să susţină şi creşterea până la greutatea caracteristică rasei. Se ia în considerare greutatea şi nu vârsta. Dacă monta se efectuează mai devreme, va afecta dezvoltarea normală a organismului şi producţia de lapte. Când se face prea târziu, apar efecte negative asupra sănătăţii şi dezvoltării ţesutului alveolar al mamelei. Este scump să păstrăm o capră care nu este montată la timpul potrivit. S-a demonstrat că recordul privind producţia de lapte este mai ridicat la caprele care fată prima dată la vârsta de un an decât la cele care depăşesc acest termen.
Cum înţărcăm capra?
Cea mai bună cale este renunţarea la muls, progresiv, pe parcursul câtorva zile. Înţărcarea se face relativ uşor. De obicei, renunţând la muls şi reducând sau eliminând tainul de concentrate vom induce stoparea sintezei laptelui în mod natural.
În situaţiile mai grele, când capra încă sintetizează lapte, poate fi mulsă o dată la două zile timp de câteva zile. Sunt situaţii în care utilizarea acestei metode determină fibrozarea ugerului, ceea ce va afecta producţia de lapte în următoarea lactaţie.
La ultimul muls se recomandă infuzia unui antibiotic în sfârcuri pentru a preveni mastitele.
O altă variantă este înmuierea (ungerea) sfârcurilor de 2 ori pe zi timp de 2-3 zile într-o soluţie dezinfectantă.
Caprele care au fătat de cel puţin două ori vor fi sau ar trebui să fie în lactaţie încă 2-3 luni după ce au fost montate şi au rămas gestante. Pe măsură ce gestaţia avansează, schimbarea echilibrului hormonal va stopa producerea laptelui de către glanda mamară.
Unii crescători care vor mai mult lapte le vor mulge în perioada repausului mamar, chiar dacă laptele obţinut este foarte puţin. Pentru a preîntâmpina problemele legate de creşterea fetusului, înţărcarea caprelor gestante trebuie să se facă cel târziu cu două luni înaintea fătării, deoarece sinteza laptelui va determina creşterea cerinţelor nutritive ale organismului.
Având în vedere că apetitul şi capacitatea de ingestie scade în această perioadă, primul afectat este fetusul. Iedul şi sănătatea caprei sunt însă mult mai importante decât laptele obţinut în acest timp scurt şi în cantităţi mici.
SEMNELE INTRĂRII ÎN CĂLDURI
Semnele apariţiei căldurilor sunt în mod obişnuit următoarele: creşterea frecvenţei cu care îşi mişcă coada, agitaţie, uşoară creştere în volum a vulvei însoţită uneori de scurgeri sau accentuarea culorii prin tumefacţie, salt pe alte capre, pierderea apetitului şi scăderea drastică a producţiei de lapte.
Dacă ţapul este aproape, caprele în călduri vor sta lângă gardul ţarcului unde acesta este întreţinut, iar ţapul va încerca să treacă în partea opusă, înlăturând orice obstacol dacă este posibil.
Când nu avem ţap în fermă şi avem probleme în depistarea căldurilor la capre sau vrem să fim foarte siguri că femela este în călduri, înainte de a pierde câteva ore pentru a aduce un ţap, putem recurge la un truc. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul sau alte părţi ale corpului unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia.
Când suspicionăm o capră că ar fi în călduri îi asigurăm acesteia accesul într-un perimetru unde plasăm acest material. De obicei el poate fi înfăşurat pe trunchiul unui copac. Dacă femela manifestă interes pentru mascul, ea va căuta acest material după miros şi va pufăi pe nări. În acest caz putem fi siguri că femela este în călduri şi că va accepta ţapul, pe care dacă nu-l avem, trebuie să aducem unul în timp util.
