Pierderile sunt uriaşe, iar disperarea fermierilor nu cunoaşte margini, mai cu seamă că au gajat împrumuturile bancare cu producţia anului 2020, ori cu alte bunuri: terenuri şi case de locuit. Falimentul este din ce în ce mai aproape; minunea poate veni numai de la cel de Sus – să plouă sănătos! sau de la Guvern să acorde despăgubiri pentru calamitarea recoltelor.

La mijlocul primăverii, grâul uscat!
„Nu am văzut o secetă atât de agresivă şi lanurile de grâu uscate la mijlocul primăverii!? Dacă nu plouă într-o săptămână, păioasele sunt cu totul la pământ. Am 200 ha cu grâu din care mai sper să mai salvez vreo 20 ha, că mai am nişte tamburi şi am reuşit să trag dintr-un canal unde am găsit apă. Ar mai fi o speranţă să umplem un canal de aducţiune din Prut şi să udăm. Pandemia asta ne-a nimerit ca naiba. Mai aveam de lucru trei săptămâni şi finalizam un proiect de irigaţii pe subMăsura 4.3. Dacă nu se întâmpla minunea asta la sfârşitul lunii aprilie aveam apă”, precizează Toader Prodan, fermier din Fălciu, judeţul Vaslui.   

Pierderi de circa 3.000 lei/ha la rapiţă şi grâu
Cultivatorul a cheltuit până la ora actuală circa 2.800 lei pe hectarul de grâu. Urma să intervină cu al treilea tratament, dar s-a răzgândit să mai investească.
„Cu floarea şi porumbul nu ar fi urgenţă, au ceva umezeală. La păioase şi rapiţă este dezastrul! Sunt fermieri pe terasa superioară cu mii de hectare de grâu uscat. Titel Ursu cultivă peste 1.700 ha din care 1.000 cu păioase. Voia să le întoarcă şi să semene porumb. L-am sfătuit să nu facă prostia asta! Să nu mai cheltuiască alţi bani până ce nu va ploua. Eu nu întorc nimic, nu mai însămânţez nimic. Am făcut acte pentru clamitate, m-am conformat. În 35 de ani de agricultură nu am întâlnit aşa ceva. La ora actuală aproape 90% din grâul cultivat în zonă este uscat”, susţine Prodan.  

Uscăciune şi sărăcie!
În judeţul Galaţi, pe suprafeţele neamenajate la irigat, este pârjol şi sărăcie. „S-a uscat păioasele de toamnă, s-au uscat păşunile, se usucă lucerna; nu este rezervă de apă pentru a răsări culturile înfiinţate în primăvară. La Galaţi, este de-zas-tru!”, ne-a declarat directorul DAJ Galaţi, Maricel Floricel Dima.
Cauzele secetei pedologice extreme sunt: iarna lipsită de precipitaţii (în 120 de zile doar 10,5 l/mp!), diferenţe mari între temperaturile nocturne şi diurne, vânturi puternice cu episoade sahariene. Fermierii în vârstă spun că nu s-a mai pomenit aşa în sudul Moldovei!

Gavrilă Tuchiluş a început să ude culturile!  
În cele trei amenajări pentru irigaţii din judeţ se udă din plin. ANIF a pompat apa din Dunăre urcând-o la înălţimea de 94 m pe Terasa Covuluiului şi transportând-o 70 km până la Matca. Astfel, La Agrimat, fermierul Gavrilă Tuchiluş a început să irige după mulţi ani culturile însetate.  
În Galaţi, până la această dată s-au irigat în jur de 15.000 hectare, din cele 101.000 contractate de OUAI-uri.   

Să nu minţim sămânţa!
„Este un an agricol compromis!”, consideră Stelian Fuia, fermier din Călăraşi, care intenţionează să însămânţeze cam 100 ha cu floarea-soarelui şi porumb. Însă n-o va face până nu vor veni ploile. „Aşteptăm precipitaţiile că nu-i umezeală suficientă în sol. Nu vrem să îngropăm sămânţa în ţărână şi s-o… minţim că are umiditate atât cât să germineze, iar dacă nu va ploua, să moară!”, a explicat fermierul.  
La ferma lui Stelian Fuia 200 ha cu cereale păioase sunt calamitate în proporţie de 80%. Fostul ministru al Agriculturii susţine că a plouat cu câteva zile în urmă 5 litri care „ajută doar să mai respire o zi grâul; paguba a fost făcută, plantele au început să se usuce fiziologic”.
În agricultura judeţului Călăraşi situaţia este destul de gravă, culturile de grâu sunt calamitate de până 100%. În Câmpia Bărăganului e la fel!

Jumătate din recolta de grâu și porumb pierdută!
Zilele trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declarase că seceta a afectat cel mai mult culturile de grâu și porumb, dar necesarul de consum al populației va fi, chiar și în aceste condiții, acoperit.
Şeful MADR a explicat că românii consumă anual în jur de 2-3 milioane tone de grâu şi 7 tone de porumb, iar „în anii buni, când plouă” se adună circa 9 tone de grâu şi 14-15 tone de porumb pe an. „Estimăm o pierdere a producţiei de până la 50%, ceea ce ar acoperi necesarul de consum”.
Oros declarase recent că trei milioane de hectare de grâu, orz, orzoaică, rapiță sunt compromise în diferite grade. “Când vom termina monitorizarea în agricultură, ne vom gândi la măsurile de despăgubire și de compensare a pierderilor fermierilor”, a încheiat ministrul Agriculturii.