Și așteptarea a luat sfârșit nu de mult, când, însoțit de alți câțiva colegi de breaslă, am participat la acel tur organizat de reprezentanții NaturEvo, care a inclus și societatea Eurofruct printre obiectivele vizitate. Am descoperit astfel o lume de poveste, cu plantații de pomi fructiferi, o vie nobilă, heleșteu, case de vacanță, un conac frumos restaurat și, mai presus de orice, un interlocutor agreabil, o gazdă desăvârșită, de un calm admirabil și de o politețe ieșită din comun. Un om care a realizat enorm de mult prin trudă și care face cinste profesiei de horticultor. La numai 43 de ani, are deja o experiență bogată în domeniu. Absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, a lucrat o perioadă ca șef de fermă la IAS Miroslava, după care, în anul 2002, s-a mutat la Viile, în județul Galați, pe meleagurile natale ale soției. În tot acest timp, tatăl său i-a fost și mentor, dar și sprijin în fermă, pentru că este, la rândul său, inginer horticol. „El este cel care mi-a insuflat dragostea pentru pomicultură. Azi este un fel de cameră de luat vederi mobilă, știe tot ce se petrece în fermă”, spune cu umor Bogdan Lefter.
Presiunea bolilor a depreciat recolta
Problemele nu l-au ocolit, însă de fiecare dată a avut puterea și ambiția de a o lua de la capăt, așa cum s-a întâmplat acum doi ani după distrugerea serelor, când a cedat acoperișul sub presiunea zăpezii, fiind total compromisă acea investiție.
Nici anul acesta nu a fost lipsit de griji. „Presiunea bolilor a fost fantastică. Făinarea și mana la struguri am controlat-o aproape în totalitate. La piersic, nectarin și păr am renunțat, pentru că zona în care ne aflăm este la limita de favorabilitate. Cel mai bine merg cireșul, prunul și mărul. Deși sunt asigurat, înghețul târziu de primăvară nu este acoperit și nici ploile torențiale. Sunt considerate pagube doar rupturile, dacă fructele sunt încă în pom nu primim despăgubiri”, ni s-a confesat acesta. Producția a fost depreciată în mare parte din cauza precipitațiilor. La cireș, spre exemplu, spera să obțină o producție vandabilă de 3-4 tone la hectar, în condițiile în care în mod normal mizează pe 7 tone, iar anul trecut a recoltat aproape 10 tone.
Jumătate din producția de cireșe este exportată în Belarus, iar cealaltă jumătate ajunge pe piața internă. Înainte, marfa era livrată în Rusia, dar din cauza embargoului a fost schimbată destinația. „Avem un parteneriat bun cu Carrefour, dar deservim numai zona Galațiului. Dacă vindem în piețe cu 5 lei kilogramul, la Carrefour obținem și 7 lei, în funcție de calitatea mărfii”, ne-a declarat fermierul. De multe ori livrează prin intermediari, iar o parte din marfă ajunge în piețele de cartier. „Prețurile sunt dictate de așa-numiții samsari din piețe, care au un câștig dublu față de ce vindem noi. Cireșele timpurii le-am vândut cu 7 și chiar 8 lei kilogramul, iar acum cireșele de calitate bună le comercializăm cu 5 lei, pe când cele depreciate le vindem cu 2 lei. Suntem puțin în urmă cu recoltatul pentru că ne lipsește forța de muncă. Ne bazăm foarte mult pe elevi, care însă abia acum termină școala. Le plătim 4 lei pentru fiecare găleată sau lădiță recoltată”, ne spunea fermierul la vremea recoltării.
Livada superintensivă, în pregătire
Plantația a fost înființată în 2007, printr-un proiect SAPARD, în valoare de 500 mii de euro, iar terenul este proprietate personală, achiziționat în 2005. O parte din livadă, respectiv 50 de hectare, este acum teren în pregătire, pe care cel mai probabil va aplica tehnologia superintensivă. Și-a propus, totodată, modernizarea plantației existente, prin upgradarea sistemului de irigare prin picurare. „Poți să înființezi un hectar de cireș cu 10 mii de euro, dar se poate ajunge și la 40 mii de euro, în funcție de soiul ales. Un pom poate costa 4 euro, dar și 11 euro, iar în cazul cel mai scump crește și numărul de pomi în sistem superintensiv”, ne-a explicat Bogdan Lefter. Până acum, materialul săditor era achiziționat în exclusivitate de la pepiniere din România, cum ar fi Stațiunea de Cercetări Pomicole Iași sau cea de la Băneasa. Cele o sută de hectare aflate acum pe rod sunt cultivate cu cireși, vișini, caiși, meri, pruni și viță-de-vie. Într-un an foarte bun, cifra de afaceri ajunge la 3 milioane de lei, iar anul acesta probabil va fi în jur de 2 milioane, din care marja de profit este undeva la 10%.
La cais a înregistrat pierderi de 30 la sută, din cauza condițiilor climatice. În schimb, la prun, măr și la strugurii de masă se prefigurează o recoltă bună. „Sperăm să obținem măcar 50 tone de caise pe cele 8 hectare, ceea ce este oricum puțin, însă așteptările sunt mari la prun, unde în condiții optime ar trebui să recoltăm măcar 25 de tone, iar la măr estimăm o producție de 30 tone la hectar”, susținea administratorul Eurofruct. Pagubele puteau fi și mai mari, dacă nu intervenea la timp cu produsele NaturEvo. „Tratamentele și tehnologiile aplicate ne-au ajutat să readucem echilibrul plantației. Via de struguri de masă a fost înghețată complet anul trecut, dar în proporție de 90 la sută am reușit să o recuperăm”, ne-a mărturisit acesta.
Mai multe tratamente cu insecticide
Presiunea de infecție foarte mare la dăunători a determinat aplicarea unui număr mai mare de tratamente față de anii precedenți. „Dăunătorii își suprapun generațiile, își devansează ciclul evolutiv, ca răspuns la schimbările climatice. În plantațiile pomicole, și în special la cultura de măr, una dintre marile probleme o reprezintă acarienii, care dezvoltă până la 6-7 generații pe an, în condiții de temperaturi normale, de până la 25 de grade. Dacă se depășește pragul de 30 de grade, se poate ajunge și la 11 generații pe an, cu efect negativ asupra producției, dacă nu se iau măsurile care se impun la timp”, constata Valentin Huciu, invitat și el la acțiunea NaturEvo, în calitate de director al Oficiului Fitosanitar Galați.
TRATAMENTE CURATIVE ȘI ERADICATIVE
„Temperaturile neașteptat de ridicate din timpul iernii, urmate de fluctuațiile mari de temperatură din primăvară, au creat o presiune mare pe livadă. Pomii au pornit foarte repede în vegetație și au și înflorit mai devreme cu două sau trei săptămâni. Au venit apoi perioade lungi ploioase cu nebulozitate ridicată și temperaturi scăzute în perioada de înflorire și legare la cireș, determinând pierderi de producție. În acest context, a trebuit să căutăm soluții rapide pentru a depăși momentele de stres și să salvăm ce se mai putea salva. Astfel că în loc de tratamentele preventive, pe care le aveam în plan, am fost obligați să aplicăm tratamente curative sau eradicative. Iar în paralel, în perioada de pârgă a fructelor, am folosit produse care să asigure curățenia fructului, să nu existe reziduuri”, remarca, la rândul său, Ioan Enoiu, fondatorul și proprietarul NaturEvo.
Pe lângă produsele de protecția plantelor de la Bayer și BASF, au fost aplicate îngrășământul cu eliberare controlată NovaTec Classic, dar și alte produse cu caracteristici speciale, cum ar fi CodicEvo (pentru îmbunătățirea nutriției în primele faze de vegetație), MaturEvo (pentru echilibrarea proceselor de creștere/dezvoltare), Rezistevo (care previne și chiar cicatrizează crăpăturile), Kerafol (pentru stimularea proceselor fiziologice de la germinare și pe parcursul vegetației), Keramin K (un stimulator special ce conține aminoacizi, potasiu și microelemente), Copfort (cea mai evoluată variantă de cupru sistemic). La fertirigare s-a aplicat Hidrosuper Evo, iar pentru stimularea înrădăcinării la plantația nouă de măr s-a folosit Rootip Basic.
Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 – 31 august 2016