Așa cum am mai scris, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș (INCDBH) a trecut printr-o perioadă foarte grea, fiind aproape să dispară. Și mulți au fost cei care l-ar fi dorit dispărut. Nu din invidie, ci doar pentru a pune mâna, la prețuri derizorii, pe viile Institutului. O altă miză o constituia rezerva însemnată (mii de litri) de distilat de vin (sau, dacă doriți, esență de coniac) aflată în patrimoniul său. O adevărată mină de aur!

OMUL POTRIVIT LA… CRAMĂ!

Cu mult efort, dublat de pricepere, organizare și inteligență, actualul manager a reușit ceea ce părea imposibilul: să întoarcă mersul lucrurilor. În paralel cu reorganizarea activității științifice a INCDBH, Dorin Sumedrea a reușit să reorganizeze și activitatea în domeniul producției vitivinicole.

În optica managerului, cel mai important este că „avem o investiție bună într-un om de suflet care a lucrat vreo 25 de ani în Franța și Spania ca oenolog, s-a retras în România și a venit să lucreze la noi. Și vinurile la noi sunt acum cu totul altceva! Problema actuală este că nu putem scoate încă la vânzare aceste vinuri pentru că nu avem antrepozitul fiscal”, spune directorul INCDBH.

Cunoșteam crama încă din anii 1990-1991. De aici plecau sute de vagoane de vin către Rusia. Pe atunci erau 3.000 ha de vie pe rod și în jur de 1.000 de angajați. Când am revenit am văzut că s-au retrocedat terenurile, am văzut cum arată crama și vița de vie și mi-am spus că trebuie să rămân!

STAN BONTEA, Oenolog INCDBH Ștefănești – Argeș

O VIAŢĂ PRINTRE VINURI

Pe Stan Bontea, oenologul de la Ștefănești, l-am găsit exact acolo unde era de așteptat: în cramă. Tocmai pregătea un tanc pentru a primi vinul dintr-o altă cisternă. Acolo, în atmosfera unică a pivniței adânci am stat de vorbă. Parcă m-a făcut să văd o hartă a vinurilor din vestul Europei.

„Am lucrat foarte mulți ani în România. Apoi, din anul 2000 am plecat în Franța. Am făcut tot felul de vinuri liniștite, cum spun ei vinuri tranquile, vinuri spumante, frizante, de presiune mai mică, plus alte vinuri generice. În Franța am lucrat în partea de nord, în Alsacia, apoi, în 2020 în Vauvert, în sud. De asemenea, am lucrat în Corsica și în zona de vest, pentru un grup foarte mare, la o cramă din Carcassonne”.

CAVA, FRIZANTE ŞI SPUMANTE

În Spania, Stan Bontea a lucrat foarte mult în Barcelona. Acolo, la șampanie ei îi spun cava. Are foarte multă experiență și în vinurile făcute în cisternă, sub presiune. Cele făcute sub presiune mai mică sunt numite frizante, cum le mai spun și italienii, care se obțin la o presiune de aproximativ 2,5 bari.

În Spania a făcut și vinuri la o presiune mai mare, de 4-4,5 bari, dar cu tărie alcoolică de 8 până la 11,5 grade. A făcut, dar mai puțin, și vinuri cu dioxid de carbon injectat, tip sifon. Acestea sunt foarte cerute în Statele Unite. Sunt vinuri care se fac mult mai ușor decât frizante sau vinurile spumante pentru că acestea fac și a doua fermentare în sisteme închise, ne explică oenologul.

ABSOLVENT DE LICEU AGRICOL

„Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu vinurile. Eu am terminat Liceul Agricol la Buzău, la secția de horticultură. Am lucrat la Bachus, în Buzău, apoi am urmat facultatea la Iași, unde l-am avut ca profesor pe marele oenolog, acad. Valeriu Cotea. Apoi am vrut să văd cum lucrează francezii. Ei se consideră părinții vinurilor. Sunt foarte exigenți și au tehnologia lor. De acolo am luat tot ce mi-a trebuit și, după aceea, mi-am zis că trebuie să mă întorc. România este o țară frumoasă, cu un potențial destul de bun, unde pot să aplic cunoștințele pe care le-am dobândit. A apărut postul de aici, de la Ștefănești, și atunci am zis că las totul și vin. Am ajuns aici în august 2021 și iată-mă-s!”, mi-a povestit Stan Bontea, aproape dintr-o suflare.

PROIECTE: PELINUL DE ŞTEFĂNEŞTI ŞI VINURILE FRIZANTE

Despre planurile sale, oenologul ne-a vorbit cu aceeași însuflețire: „Deocamdată facem numai vinurile liniștite, dar în cel mai scurt timp vom reface și faimosul coniac Argessis. Tot foarte curând vom scoate și vinul pelin, alb și roșu. Cândva se vindea foarte bine în Rusia. Multe persoane îl consideră drept un vin medicinal, datorită conținutului său de pelin și alte extracte de plante. După aceea, sper ca anul viitor, cel târziu, să începem să facem vinurile frizante și, de ce nu, șampanie. Eu sper ca în destul de scurt timp să repunem podgoria Ștefănești pe picioare și să redevină cum era în anii 90!”.

Suntem pe cale de a relansa celebrul coniac Argessis. La ora actuală am prelevat probe, pe care le-am transmis spre analiză și autorizare. În același timp, ne zbatem pentru constituirea antrepozitului fiscal care să ne permită îmbutelierea lui. Legislația în domeniu este extrem de stufoasă…

DORIN IOAN SUMEDREA, Director INCDBH Ștefănești – Argeș

FORT KNOX-UL VITICULTURII

Ștefănești-Argeș reprezenta numele unei zone viticole celebră cândva. Dar şi al unei stațiuni de cercetare aflate aproape în moarte clinică, acum câţiva ani… Însă în doar 4 ani, la Ștefănești lucrurile s-au reașezat și stațiunea a renăscut. Scanează codul QR şi află cum au reuşit!

SUB LUPA CERCETĂTORILOR

Există multe produse complementare către care se îndreaptă cercetările celor de la  INCDBH Ștefănești. De la drojdii, până la produse farmaceutice pe bază de resveratrol, unul dintre cei mai puternici antioxidanți naturali. Toate acestea s-ar putea adăuga cu succes gamei de produse realizate din struguri. Așadar, entuziasm există. Există și oameni competenți. Mai rămâne ca birocrația să nu le frângă aripile. Deși au arătat că știu cum să lupte și cu asta! Iar noi așteptăm să sărbătorim cu o șampanie de Ștefănești!

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV