Elody Lamarche – manager regional pentru Europa de Est – a deschis lucrările, iar Otto Seijler – manager general Trouw Nutrition Hifeed, a prezentat compania şi a detaliat activitatea şi portofoliul de produse. A urmat o serie de prezentări ale directorului tehnic Trouw Nutrition Hifeed – Peter Smid privind reducerea utilizării antibioticelor în fermele de porcine şi programul LifeStart. Apoi, prezentarea departamentului de Cercetare-Dezvoltare, precum şi „Bune practici în managementul fermelor de porci”, de către Michiel Vandaele – specialist tehnic Trouw Nutrition Europa.
Michiel Stoutjesdijk – manager regional Selko Feed Additives – a susţinut prezentarea „Apa – un nutrient esenţial”, iar Herman van Iersel – manager portofoliu monogastrice – a abordat subiectul „Controlul stresului termic” în fermele de porci. Fiecare prezentare a fost urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, atât din partea lectorilor, cât şi din partea echipei Trouw Nutrition România, respectiv Viorica Popa, Ana Neamţu şi Dragoş Vasiliu.
Una dintre cele mai atent urmărite prezentări a fost cea privind rezultatele obţinute în urma utilizării Milkiwean Yoghurt în ferma societăţii Sipigferm SRL (Şibot, jud. Alba), susţinută chiar de proprietarul acesteia, Alexandru Szekely.
De la stânga la dreapta: Herman van Iersel, Ana Neamţu, Michiel Vandaele, Elody Lamarche, Alexandru Szekely, Viorica Popa şi Michiel Stoutjesdijk
Exemplu de bune practici în ferma Sipigferm
În anul 2009, Alexandru Szekely, împreună cu familia sa, a pus bazele unei ferme de creşterea porcilor, prin programul SAPARD. Având două grajduri de îngrăşare şi un micro-FNC, Szekely şi-a dorit optimizarea afacerii şi reducea costurilor cu achiziţionarea purceilor. Astfel că, în 2010 a început un proiect pentru construirea unei ferme de reproducţie. Proiectul în valoare de 1,8 milioane de euro l-a finalizat în 2014. Ferma cuprinde o maternitate cu toate compartimentele aferente scroafelor şi pentru creşterea tineretului. Szekely a optat pentru sistemul de furajare lichidă, atât la scroafe, cât şi la tineret, pentru a reduce costurile de producţie prin flexibilitatea pe care o oferă acest mod de hrănire.
Din multitudinea de variante genetice de pe piaţă, Szekely a ales pentru populare animale libere de boli (SPF). A achiziţionat întregul efectiv, scrofiţe de vârste diferite, iar carantina a făcut-o în fermă.
Fluxul de producţie este structurat pe 21 de zile, cu 7 grupe de reproducţie destul de mari (cca 100 scroafe/grupă), deoarece s-a dorit producerea unor loturi mari de purcei, dar şi pentru că acest sistem permite gruparea personalului pe anumite sectoare în momente critice ale producţiei. Încă din 2010 se prefigura o situaţie similară cu cea de acum: purceii aveau un preţ mare. Numărul mare de scroafe/grupă permite producerea de grupe mari de purcei destinaţi vânzării.
LifeStart reduce mortalitatea în maternitate
Furajarea animalelor este principalul cost de producţie, de aceea trebuie optimizat. „Încercăm să producem cât mai mulţi purcei, mai buni şi mai ieftin. Totul se concentrează în jurul banilor şi nu a cifrelor. Deşi avem o tendinţă să ne concentrăm pe cifre şi mai puţin pe bani… Numărul mare de purcei fătaţi îl avem deoarece prolificitatea e mare, dar apoi avem prea puţin lapte matern. Trebuie să scădem mortalitatea în maternitate; degeaba avem mulţi purcei fătaţi şi apoi avem o mortalitate de 20%. De exemplu, dacă avem 19 purcei vii fătaţi/scroafă şi apoi înţărcăm 13 purcei pe scroafă (un indicator bun), ce facem cu cei cinci purcei în plus? Ajung la incinerator. Câtă hrană consumă scroafa respectivă pentru acei purcei în plus? Or, furajele costă foarte mult….”, a argumentat Alexandru Szekely.
Tocmai pentru a răspunde acestor provocări, Szekely a început să folosească Milkiwean Yoghurt şi Precoce. „Vreau să înţarc cât mai mulţi purcei fătaţi, adică să am un procent mic de mortalitate în maternitate. Iar această strategie merge mână în mână cu programul LifeStart – startul în viaţă. Încercăm să avem sporuri mai mari la purcei încă din maternitate şi apoi la tineret, vrem să îi învăţăm să mănânce încă din maternitate, să nu depindă doar de laptele de la scroafă şi încercăm să stimulăm consumul de furaje în aceste două compartimente, înainte şi după înţărcare”, a adăugat Szekely.
Strategie de hrănire pentru un smz de 200 gr
Fermierul a modificat puţin schema de furajare Milkiwean. Astfel, administrează 0,25 litri/cuib/zi Milkiwean Yoghurt încă din prima zi de viaţă (la 24 ore de la naştere). Apoi, de două ori pe zi, astfel: în săptămâna 1 – 0,25 şi 0,75 l/cuib/zi; săptămâna 2 – 0,75 l şi 1,25 l; săptămâna a treia – 1,25 l şi 2 l, saptămâna 4 – 2 litri/cuib/zi. Fermierul a ales să administreze produsul de două ori/zi pentru a face cât mai puţine schimbări în compartimentul de maternitate, cât mai puţine treceri şi deci un stres cât mai mic pentru purcei. Milkiwean Yoghurt se administrează primul din schema de furajare şi asigură trecerea spre produsul Precoce.
Protocolul de lucru durează până la 14 zile. Învăţarea purceilor cu Milkiwean Yoghurt durează circa trei zile, de aceea administrarea se face în primele 24 ore de viaţă.
Cantităţile administrate variază de la un cuib la altul. Purceii sunt curioşi, iar administrarea trebuie să se facă într-un troc/vas curat şi uscat. Produsul este cremos şi lipicios, obişnuirea purceilor se poate face şi prin aplicarea iaurtului (în prima zi) pe sfârcurile scroafei.
În ferma sa, Szekely foloseşte Milkiwean Yoghurt încă din 2016. Foloseşte un aparat care face şi amestecarea, şi dozarea furajului, prelucrat la o temperatură optimă.
Reţeta este simplă: se amestecă 1 kg de Yoghurt cu 2,5 litri de apă caldă (41-45 grade). Aparatul dozează cantitatea de amestec dorită. Purceii sunt atraşi imediat de aroma Yoghurtului şi se obişnuiesc rapid cu el. Printr-o furajare cumpătată, de două ori pe zi, purceii consumă toată cantitatea administrată. Milkiwean Yoghurt este doar un supliment, deci nu va concura cu laptele matern.
După cum spunea Szekely, o atenţie sporită trebuie acordă purceilor mici: „mortalitatea preînţărcare este încă o problemă, influenţată de gestionarea purceilor consideraţi neviabili; cu o atenţie sporită, aceştia pot fi salvaţi. Atenţie în plus înseamnă purcei în plus”.
În unitatea Sipigferm, purceii sunt înţărcaţi la 26 de zile, iar în compartimentul de tineret stau până la 65 de zile, când ating 23-24 kg. În lotul martor, mortalitatea preînţărcare a fost mare, comparativ cu grupele hrănite cu Yoghurt, la care mortalitatea a scăzut sub 10%. La cele trei grupe la care s-a folosit Milkiwean Yoghurt s-a urmărit greutatea la înţărcare şi greutatea la circa două săptămâni dupa aceasta. Totuşi, deşi greutatea la înţărcare a fost aproximativ aceeaşi, diferenţa s-a observat mult mai bine în prima săptămână după înţărcare, atât ca greutate medie, dar mai ales la consumul de furaj: „Consumul de Milkiwean Yoghurt este de 400 g/cap în 20 de zile şi aceasta poate fi considerată o investiţie pe termen lung. Efectele acestei hrăniri se văd până în faza finală de îngrăşare”, a spus Szekely. Şi la tineret se menţine tendinţa şi diferenţele dintre grupele hrănite cu Yoghurt şi lotul martor. Apoi, la începutul fazei de tineret, purceii hrăniţi cu Yoghurt ştiu să consume furajul şi realizează sporuri de cca 200 g/zi.
PROVOCĂRILE UNEI FERME DE REPRODUCŢIE
După o scurtă prezentare a fermei şi a fluxului tehnologic, tânărul inginer Alexandru Szekely a sintetizat principalele provocări cărora încearcă să le răspundă pentru a produce purcei de calitate:
– Număr mare de purcei fătaţi şi prea puţin lapte matern;
– Scăderea mortalităţii în maternitate;
– Purcei mai viguroşi cu o greutate mai mare la înţărcare;
– Spor (mediu zilnic) ridicat în maternitate şi apoi la tineret;
– Stimularea consumului de furaj înainte şi după înţărcare.
CONCLUZII CONFIRMATE
„Animalele hrănite cu Milkiwean Yoghurt consumă mult mai multă substanţă uscată şi mai devreme; câştigăm timp, le programăm metabolismul, reducem foarte mult rata mortalităţii preînţărcare, pentru că salvăm acei purcei pe care-i consideram neviabili. Ca să avem purcei mulţi, nu cred că trebuie să ne concentrăm în a avea cât mai mulţi purcei fătaţi, pentru că alunecăm în altă parte. Ci este suficient să îi păstrăm pe toţi cei pe care îi avem, inclusiv pe cei micuţi. Sigur că aici intervine managementul şi modul în care grupăm purceii, cuibul nu rămâne la fel de la fătare la înţărcare. Greutatea mai mare la înţărcare nu a fost spectaculoasă, dar este un prim semn a ceea ce va urma: o perioadă mult mai scurtă la îngrăşare, o conversie mai bună a furajului şi, în final, un consum mai redus de furaj/kg spor”, a sintetizat Alexandru Szekely, în încheierea prezentării sale.
Articol publicat în revista Ferma nr. 12(195), 1-31 iulie 2017
