Nu departe de casa memorială a lui Badea Cârţan din Cârţişoara se află ferma „Complex Turistic Transfăgărăşan”, condusă de inginerul zootehnist Mihai Marinescu, o afacere de familie născută din pasiune şi consolidată cu sprijinul fondurilor europene. Întreaga investiţie, de la înfiinţarea sa, în 2007 şi până astăzi, a depăşit suma de 7 milioane de euro!

3.000 L PRELUCRAŢI ÎN 10 ORE

Este vorba de o fermă zootehnică mixtă, în care creşterea vacilor de lapte deţine cea mai importantă pondere, fiind, se pare, şi cea mai profitabilă. Împreună cu soţia Andreea şi socrii săi, Mihai exploatează în prezent un efectiv de 300 vaci de lapte, din care 120 la muls, animalele aflate în lactaţie fiind găzduite într-un adăpost modern, construit anul trecut.

holstein vaci 1_b

O parte din laptele colectat este procesat în mica făbricuţă din fermă iar surplusul este vândut la ProdLacta. „În momentul de faţă procesăm circa 700 litri de lapte zilnic pe microfabrica pe care o avem de când a fost implementat primul proiect. Însă în curând vom inaugura o nouă fabrică, în care vom putea procesa între 2.500 şi 3.000 de litri într-un interval de zece ore! Şi această fabrică a fost construită tot cu bani din fonduri europene”, ne-a mărturisit tânărul sibian.

Pe lângă vaci de lapte, acesta are şi tăuraşi la îngăşat pe care îi sacrifică în propriul abator.

BIVOLII, O VECHE TRADIŢIE

Pentru că în Ţara Făgăraşului a existat dintotdeauna o tradiţie legată de creşterea bivolilor, Mihai Marinescu a decis că este oportun să-şi diversifice activitatea şi spre această ramură a zootehniei, mai puţin agreată în ultima vreme. „Creşterea bivolilor este mai bine subvenţionată în momentul de faţă, pentru că a scăzut foarte mult populaţia. Anul trecut, dacă nu mă înşel, am primit în jur de 200 de euro pe cap de animal. Dar eligibile la plată au fost doar mamele care au fătat deja”, mi-a explicat fermierul.

bivolita ok_b

BUBALINELE SUNT ÎNREGISTRATE

Efectivul de bubaline din fermă a crescut constant în ultimii ani, ajungând astăzi la o sută de exemplare. Dar numai aproximativ un sfert dintre acestea se află în lactaţie. Pe timpul iernii, bivoliţele sunt ţinute pe stabulaţie liberă în vechiul adăpost, însă odată cu instalarea primăverii şi până la sfârşitul toamnei ele sunt lăsate pe păşune, inclusiv cele aflate în lactaţie, care vin în fermă doar pentru a fi mulse. Toate animalele sunt înregistrate în registrul genealogic de rasă.

LAPTE DE FOARTE BUNĂ CALITATE

Bivoliţele nu sunt foarte diferite de vacile de lapte. Cantitatea de lapte pe care o dau este însă mult mai mică, dar de calitate superioară. O bivoliţă cu o producţie zilnică de 10 litri e ceva ieşit din comun.

„Le mulgem pe vechea sală de muls, unde mulgeam înainte vacile. Avem o instalaţie de tip brăduleţ cu şase posturi şi am creat un flux separat. La noi în fermă, media pe cap de animal este acum între 4 şi 5 litri pe zi. Vorbim însă de un lapte foarte calitativ pentru că laptele de bivoliţă are cu aproape 50% mai multă substanţă uscată, proteină, lactoză decât cel de vacă. Şi o altă particularitate ar fi că are cu 45% mai puţin colesterol. De aceea produsele din lapte de bivoliţă sunt atât de apreciate dar şi destul de rar întâlnite”, a ţinut să sublinieze tânărul inginer zootehnist.

produse ok_b

LACTATE „DE LA MUNTE”

Produsele din lapte de bivoliţă sunt foarte căutate de către consumatori. În făbricuţa fermei „Complex Turistic Transfăgărăşan” din Cârţişoara sunt produse delicioasa mozzarella, iaurt şi telemea de bivoliţă, dar şi alte derivate din lapte de vacă, inclusiv un sortiment de brânză maturată şi mai nou-apreciata brânză de grătar Halloumi. Toate vândute sub brandul „De la munte”.

MONTA, SINGURA PROVOCARE

Chiar dacă nu sunt animale pretenţioase din punct de vedere al furajării şi a condiţiilor de adăpost, e puţin mai greu de lucrat cu bivoliţele, mai ales în ceea ce priveşte montele. „Animalele sunt rezistente la frig şi au un comportament liniştit. Nu suferă de probleme podale şi alte afecţiuni comune la vacile de lapte. Sunt adaptate unor condiţii mai grele. Singurele provocări sunt pe partea de reproducţie. Pentru că noi facem atât însămânţări artificiale, cât şi monte naturale. Fătările gemelare sunt mult mai rare la bivoliţe decât la vaci. De obicei, fată un singur viţel”, a observat fermierul sibian.

nepalez_b

NEPALEZII DE LA CÂRŢIŞOARA

Deficitul forţei de muncă a fost rezolvat aducând muncitori din străinătate. În fermă lucrează patru nepalezi, despre care Mihai are numai cuvinte de laudă. „Sunt foarte muncitori şi serioşi. Ne bazăm extem mult pe ei. Şi pentru că suntem mulţumiţi de prestaţia lor, ne-am propus să mai aducem patru în viitorul apropiat. Ne oferă stabilitate, îşi văd de treabă, au învăţat foarte repede ce au de făcut în fermă. Îi deranjează puţin clima de la noi, dar probabil când se va încălzi vremea se vor simţi mai bine. S-au adaptat destul de uşor. Pentru că nu consumă carne de vacă, pe care o consideră sfântă, mănâncă în schimb carne de bivol. Iniţial discutam în engleză, dar între timp au învăţat să comunice cu noi în limba română. Primul pe care l-am angajat, în urmă cu trei ani, vorbeşte perfect româna”, ne spune inginerul zootehnist.

Mihai Marinescu 1 ok_b

CUM VA CREŞTE PRODUCTIVITATEA

Producţia medie de lapte de bivoliţă pe întreaga lactaţie este astăzi în jur de 1.200 kg pe cap de animal. Pe viitor, însă, se doreşte creşterea cantităţii iar sporirea efectivului este cea mai la îndemână soluţie. „Ne dorim să ajungem să mulgem 60-70 de animale. Asta ar însemna practic să creştem efectivul total undeva la 250 de exemplare. Nu ştim când vom putea atinge această ţintă, dar este ceea ce ne propunem în momentul de faţă. De asemenea, sperăm să creştem producţia pe cap de animal la 6-7 litri pe zi. Pentru asta vom introduce în raţia furajeră şi şroturi de floarea-soarelui şi soia”, a precizat tânărul.

În momentul de faţă, bivoliţele sale nu consumă nici un fel de mix de cereale sau de şroturi. „Avantajul e că nu trebuie să investim mult pe partea de furaje. Bivolii noştri consumă doar fân şi puţin siloz. Probabil vom încerca să diversificăm puţin raţia furajeră pentru a stimula producţia. Să venim cu aport de proteină”, spune acesta.

URMAŞII LUI BADEA CÂRŢAN

Amintirea bravului ţăran autodidact Gheorghe Cârţan – cunoscut ca Badea Cârţan – este încă vie în Cârţişoara, un cătun situat la poalele Munţilor Făgăraş şi pe care, dacă îl priveşti pe hartă, ai putea jura că este centrul absolut al ţării noastre. De aici, marele patriot a plecat pe jos până la Roma să vadă cu ochii săi Columna lui Traian şi să ducă mesajul românilor pentru a căror independenţă lupta. Satul său de baştină, unde a răspândit cartea în limba română, îi duce moştenirea peste vremi.

Mihai Marinescu citat_b

Nu facem faţă cererii de lactate şi iaurturi din lapte de bivoliţă. De aceea vindem în magazine mai mici, nu ne interesează marile lanţuri de retail. Ar fi foarte greu să ne adaptăm preţurilor pe care ni le impun supermarketurile. Avem produse de calitate şi nu ne permitem să le vindem la preţuri care ar fi sub costul de producţie.

MIHAI MARINESCU

Fermier Cârţişoara, jud. Sibiu

De curând, Mihai Marinescu a deschis şi o băcănie în Sibiu – VACA LOU, unde sunt comercializate şi produse din carne de vită.

un articol de

LIVIU GORDEA